Luvru de Certeze: Cele mai celebre picturi din lume pot fi admirate pe pereții vilelor oșenilor din comuna sătmăreană (FOTO)

Publicat: 07 04. 2016, 15:34

Pentru sătenii din comuna sătmăreană Certeze, sărăcia este o stare pe care nu o mai cunosc de ani buni. După ani de zile în care au muncit în străinătate, oșenii se mândresc cu vile și mașini de lux.

Este probabil comuna în care cel mai sărac om este primarul, scrie voceatransilvaniei.ro.

Când intri în Certeze nu știi pe care parte a drumului să te uiți mai întâi. Case cu un etaj, cu două și chiar trei, cu mansarde din lemn, acoperișuri de țiglă sau tablă, cu fundații sau stâlpi din piatră, ferestre moderne “termopane” sau uși din lemn sculptat, cu balcoane cu o arhitectură neobișnuită și garduri din beton sau fier forjat, toate construite în stiluri moderne și rafinate.

De ceva vreme, locuitorii comunei au trecut însă la alt nivel. Vilele nu mai sunt singurul motiv de fală, ci și tablourile de pe pereți. Astfel, în casele certezenilor se regăsesc reproduceri după cele mai cunoscute opere de artă expuse la Luvru.

Pictorul este un absolvent al Liceului de Artă din Satu Mare, născut în Certeze.

Totul decurge cum nu se poate mai simplu. Oșenii fotografiază picturile din celebrul muzeu parizian și le trimit acasă pentru a fi reproduse în casele lor. Tânărul artist le execută, ajungând astfel ca Mona Lisa să zâmbească în dormitorul Măriei.

„Băiatul meu lucrează la Paris și venit cu ideea. El vede multe picturi din astea pe acolo ș i-o venit prin minte, hai să fac niște picturi frumoase cum nu are nimeni acasă”, a declarat Floare Malanca.

În vilele din Certeze mai pot fi admirate reproduceri după Leonardo da Vinci sau Nicolae Grigorescu.

Certezenii mai apelează la Vasile Marina pentru a le face și portrete.

Comenzi are până peste cap. Nu-i este frică că la un moment dat i se vor termina clienții pentru că în Certeze moda se schimbă foarte rapid.

Întrebată ce va face dacă fiului ei îi va place o altă pictură, Maria Malanca a spus-o direct: ”Aici e pictorul, îl chemăm iară. Pe asta o dăm ,,gios„ și facem alta”.