Masacru preistoric în sud-estul Europei. Arheologii au descoperit o groapă comună cu 77 de femei și copii uciși violent acum 2.800 de ani

O analiză arheologică realizată într-un sit din sud-estul Europei a scos la iveală rămășițele a 77 de femei și copii care ar fi fost uciși violent în urmă cu aproximativ 2.800 de ani, descoperirea oferind noi indicii despre formele de violență colectivă din Epoca Fierului timpurie.

Descoperirea arheologică din Serbia

Groapa comună a fost identificată la situl arheologic Gomolava, situat lângă localitatea Hrtkovci, în nordul Serbia, scrie Click.

Așezarea, fondată în mileniul al VI-lea î.Hr. pe malul râului Sava (river), a fost locuită succesiv de comunități sedentare și mobile. Cercetătorii susțin că, în jurul secolului al IX-lea î.Hr., zona a devenit un spațiu de interacțiune tensionată între grupuri cu moduri de viață diferite.

Autorii studiului publicat în Nature Human Behaviour descriu Gomolava drept un „punct de aprindere fizic, politic și conceptual”, sugerând că noile relații sociale dintre comunități ar fi putut genera conflicte letale.

Victimele: femei și copii uciși brutal

În groapa comună au fost descoperite 77 de schelete umane. Analizele osteologice arată că peste 70% dintre victime erau femei, iar aproximativ 69% erau copii, o distribuție considerată excepțională pentru preistoria europeană.

Cercetătorii au identificat urme extinse de traumatisme craniene provocate de violență intenționată.

„Per ansamblu, tiparul relevă o violență severă, brutală, deliberată și eficientă”, au precizat autorii studiului, indicând că leziunile sugerează un contact apropiat și folosirea unor obiecte contondente sau arme improvizate.

Poziția și localizarea rănilor ridică ipoteza că atacatorii ar fi putut fi mai înalți decât victimele sau ar fi acționat de pe cai, însă această interpretare rămâne speculativă.

Analize genetice și originea victimelor

Testele ADN au arătat că doar un număr redus de indivizi erau legați biologic prin rudenie apropiată, ceea ce exclude ipoteza unui raid asupra unei comunități formate exclusiv din familii extinse.

Studiile izotopice bazate pe stronțiu din smalțul dentar indică faptul că mai mult de o treime dintre victime au crescut în afara regiunii Gomolava, sugerând proveniențe geografice diverse.

Potrivit bioarheologului Linda Fibiger, situl pare să fi devenit un loc de îngropare pentru un „ansamblu eterogen de indivizi”, fără legături familiale extinse.

Contextul istoric al masacrului

În secolul al IX-lea î.Hr., regiunea Bazinului Carpatic era caracterizată de mobilitatea diferitelor grupuri culturale. Creșterea populației, competiția pentru terenuri și diferențele dintre stilurile de viață nomad și sedentar ar fi putut genera conflicte violente.

Cercetătorii consideră că masacrul ar putea reflecta migrații forțate, capturări sau strategii de control social, inclusiv separarea deliberată a femeilor și copiilor de comunitățile lor.

Nu există dovezi că victimele ar fi fost ținute captive pentru perioade lungi înainte de moarte.

O a doua groapă comună și ipoteza distrugerii genealogice

O altă groapă comună descoperită la Gomolava în 1954 conținea în principal schelete feminine și artefacte datând din aceeași perioadă istorică.

Autorii studiului sugerează că cele două morminte ar fi putut reprezenta depuneri intenționate de persoane și bunuri considerate valoroase. Uciderea femeilor și copiilor ar fi putut urmări distrugerea continuității genealogice a comunităților și consolidarea violentă a puterii în Europa preistorică.