Lupta pentru șefia marilor Parchete a început: Primele interviuri, pentru desemnarea Procurorului General. Cine sunt favoriții

A început bătălia pentru cele mai importante funcţii din Justiţie. O comisie conduse de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, îi intervievează pe cei 17 procurori care candidează la șefia marilor parchete: Parchetul General, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Direcția Națională Anticorupție (DNA). Pentru funcția de procuror general s-au înscris opt candidați, iar pentru conducerile DNA și DIICOT sunt în cursă câte cinci procurori, informează B1 TV.

Interviurile pentru desemnarea şefului Parchetului ICCJ, funcţie la care aspiră opt candidaţi, au început marți, de la prima oră, şi se desfăşoară timp de două zile. Acestea vor fi urmate de cele pentru conducerile DNA şi DIICOT.

Predoiu a anunțat că, pentru desemnarea câștigatorilor, vor conta nu doar stăpânirea tehnicilor profesionale, ci şi viziunea de ansamblu asupra sistemului.

Favoriți ar fi Răzvan Horațiu Radu pentru funcția de procuror general, Călin Nistor și Crin Bologa pentru șefia DNA și Ioana Albani și Viorel Badea pentru DIICOT, au declarat pentru HotNews surse din sistemul judiciar. Cătălin Predoiu ar urma să anunțe propunerile sale în 21 ianuarie.

Fiecare candidat are la dispoziţie 30 de minute pentru susţinerea proiectului şi 60 de minute pentru întrebări şi răspunsuri.

Procurorul Florin-Daniel Căşuneanu, candidat la şefia Parchetului General, a afirmat în timpul interviului că îşi propune consolidarea rolului şi imaginii Ministerului Public.

„Am stabilit un scop al mandatului de procuror-şef (…), pe care l-am împărţit în patru direcţii de acţiune, în patru coordonate. Prima coordonată, cea mai importantă (…), se referă la eficientizarea activităţii Ministerului Public. A doua coordonată constă în întărirea rolului de îndrumare şi control al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (…). A treia – îmbunătăţirea activităţilor de comunicare şi colaborare instituţională (…) pe două planuri, comunicarea internă şi comunicarea cu factori externi. Şi a patra, ca o consecinţă a primelor trei axe, consolidarea rolului şi imaginii procurorului, consolidarea rolului şi imaginii Ministerului Public”, a declarat Căşuneanu, potrivit Agerpres.

În concepţia sa, scopul principal va putea fi realizat prin 11 obiective operaţionale, printre care eficientizarea activităţii, unificarea practicii judiciare, promovarea unor standarde de etică şi deontologie profesională, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, promovarea unei politici de resurse umane care să conducă la echilibrarea volumului de muncă şi dezvoltarea activităţilor de pregătire profesională.

El a mai precizat că are o carieră de aproape 22 de ani.

La rândul său, Ionel Corbu, prim-procuror la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti şi candidat la şefia Parchetului General, a declarat că rata achitărilor în dosarele pe care le-a finalizat prin rechizitoriu a fost „zero”.

El şi-a manifestat deschiderea pentru dezvoltarea cooperării cu SUA şi UE în ceea ce priveşte combaterea fenomenului infracţional.

„În eventualitatea numirii mele în funcţia pentru care astăzi candidez, îmi manifest deschiderea şi intenţia dezvoltării cooperării cu partenerii noştri strategici din SUA şi din Uniunea Europeană atât în ceea ce priveşte combaterea fenomenului infracţional, inclusiv combaterea infracţiunilor la regimul dreptului de proprietate intelectuală, dar şi în domeniul recuperării produselor infracţiunii şi a prejudiciilor create de acestea, inclusiv prin transferul de expertiză şi bune practici în domeniu, pentru o reacţie fermă împotriva celor care deturnează banii publici şi îi scot din ţară prin diverse tehnici fiscale şi juridice, inclusiv în jurisdicţiile offshore. De asemenea, voi încuraja cu toată energia manifestarea de către procurori a fermităţii în combaterea fenomenului infracţional şi voi fi receptiv şi voi susţine orice iniţiativă menită să aibă un impact pozitiv în ceea ce priveşte recâştigarea încrederii cetăţeanului în justiţie”, a precizat Corbu, citat de Agerpres.

Știre în curs de actualizare