Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a reiterat că scutul antirachetă de la Deveselu este pur defensiv și nu este conceput drept un element agresiv la adresa Federației Ruse, fiind destinat protecției împotriva unor riscuri de natură balistică dinspre Orientul Mijlociu. „Este mai greu în est acum, da, dar asta nu înseamnă că din sud nu sunt riscuri la adresa securității noastre”, a continuat oficialul, joi, pe B1 TV, la Actualitatea cu Tudor Mușat.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Surse citate de Europa FM susțin că România și SUA ar accepta o inspecție realizată de Federația Rusă în baza de la Deveselu, cu condiția ca partea rusă să primească delegați români, polonezi și americani în baze din Rusia.
„Nu vreau să comentez documentul pe care Statele Unite l-a trimis Federației Ruse, deși în mod evident și vreau să salut modul impecabil în care Statele Unite și-au consultat și își consultă aliații. Nu am văzut o fisură în încrederea și în modul solidar în care am acționat în această perioadă și vreau să mulțumesc aliaților americani pentru modul impecabil în care au consultat aliații, inclusiv cu privire la documentul pe care l-au trimis în plan bilateral, așa cum, evident, și noi am negociat documentul NATO pe care l-am trimis Federației Ruse și este un consens al celor 30 de Aliați”, a explicat Mircea Geoană pe B1 TV.
Scutul antirachetă de la Deveselu este unul pur defensiv, a reiterat înaltul oficial nord-atlantic.
„Ce pot să spun eu, pentru că nu pot comenta documentul trimis de Statele Unite, este ceea ce am spus de fiecare dată. Suntem dispuși să confirmăm o realitate pe care Federația Rusă continuă să o distorsioneze. Scutul antirachetă de la Deveselu, instalațiile din Polonia, instalațiile din Spania, pentru că registrul acesta este mai larg decât România și Polonia, este pur defensiv și nu este conceput ca fiind un element agresiv la adresa Federației Ruse. El a fost amplasat în România și geografia României este cea care a indicat că aceste sisteme antirachetă sunt destinate protecției împotriva unor riscuri de natură balistică dinspre Orientul Mijlociu. Pentru că, oricât de incandescentă ar fi situația pe Flancul Estic al NATO, noi suntem, ca Alianță, cu o privire de 360 de grade. Este mai greu în est acum, da, dar asta nu înseamnă că din sud nu sunt riscuri la adresa securității noastre”, a mai spus Mircea Geoană.
NATO este extrem de hotărâtă să apere Aliații, însă este la fel de dispusă să implementeze măsuri de transparență și de creștere a încrederii, aceasta fiind de altfel „esența propunerilor” formulate către Federația Rusă, a continuat secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice.
„Da, dacă este nevoie de elemente de transparență și de creștere a încrederii cu privire la veridicitatea și autenticitatea declarațiilor repetate pe care le-am făcut și noi la NATO, și aliații români, și aliații americani, nu văd o problemă în a avea elemente de creștere a încrederii și în discuția cu Federația Rusă. Vă spun asta ca om care a lucrat pentru acest sistem de când eram ambasador la Washington și alergam pe holurile Congresului, arătându-le hărți cu privire la riscul de atacuri dinspre Orientul Mijlociu. Suntem extrem de hotărâți să ne protejăm Aliații, asta vom face și o facem în mod constant, dar suntem la fel de dispuși să avem măsuri de transparență și creștere a încrederii. Aceasta este esența propunerilor pe care le-am făcut Federației Ruse”, a arătat Mircea Geoană.