Nereguli la alegerile locale: Datele confirmă că peste două milioane de persoane sunt în plus pe listele electorale

Noi nereguli la algerile locale din 5 iunie. Două demonstraţii cu date oficiale confirmă că listele electorale permanente sunt “umflate” cu circa 2 milioane de alegători, scrie Cotidianul.

Neregulile pleacă de la legile proate și autoritățile leneșe. Mai exact, funcționarii din primării nu actualizează listele de alegători luni, așa cum ar trebui.

În alte ţări, alegătorul se duce şi se înregistrează în registrul electoral şi tot el se duce şi se radiază dacă părăseşte ţara pe o perioadă mai lungă care acoperă un scrutin. Sistemul românesc este eronat şi în ceea ce priveşte radierea din registrul electoral, scrie cotidianul.

Cetăţenii români care pleacă din ţară pentru perioade mai lungi (ca să nu mai vorbim de cei care se stabilesc în alte ţări) nu se duc din proprie iniţiativă să solicite radierea.

"Deci dacă ai plecat din România şi ai reşedinţa, de exemplu, în Italia, dar mai ai locuinţă şi în România, figurezi în registrul electoral. Eşti ambasador în China, şi votezi acolo pe lista suplimentară, figurezi şi pe lista din Bucureşti. Ş.a.m.d. Astfel apar listele de alegători mult umflate, la care se adaugă şi decedaţii, interzişii care sunt uitaţi intenţionat sau nu şi apar ca votanţi", scrie sursa citată

Exemple privind listele electorale permanente:

• 5 mai 2016 – 18.274.891 alegători pe lista permanentă
• 4 ianuarie 2016 – 18.272.623 alegători pe lista permanentă
• 31 ianuarie 2015 – 18.159.151 alegători pe lista permanentă
• Alegeri locale 2012 – 18.150.414 alegători pe lista permanentă
• Alegeri locale 2008 – 18.199.257 alegători pe lista permanentă

Potrivit jurnaliștilor de la Cotidianul există două variante prin care se poate demonstra că numărul de alegători trecut pe listă este cu mult mai mare decât cel real.

Varianta A

Avem deci pe 31 ianuarie 2015 un număr de 18.159.151 de alegători pe liste, iar în ianuarie 2016, un număr de 18.272.623 de alegători, deci cu 113.472 mai mulţi. Matematic, nu putea exista această creştere.

Să explicăm: Pe parcursul anului 2015, au împlinit 18 ani şi au primit drept de vot persoanele care s-au născut în anul 1997. Conform datelor INS, în 1997, numărul născuţilor vii a fost de 236.900. Să presupunem că toţi aceşti născuţi vii în 1997 sunt în viaţă la data de 4 ianuarie 2016 şi că niciunul nu are vreo interdicţie legală. Deci, cei 236.900 de cetăţeni români care au îmlinit 18 ani în 2015 se adaugă la cei 18.159.151 de alegători existenţi în ianuarie 2015. Numai că trebuie şi să scădem persoanele decedate pe parcursul anului 2015. Conform INS, anul trecut au decedat 262.174 de persoane. După ce scădem din numărul persoanelor decedate pe cei născuţi în 1997, rezultă un minus de 25.274 de persoane. Acest minus trebuie scăzut din numărul de alegători existent în ianuarie 2015 şi vom avea 18.133.904. Din punct de vedere matematic, acest număr de alegători trebuia să îl avem pe liste în ianuarie 2016, şi nu 18.272.623. Aceasta în varianta strict matematică şi în condiţiile alcătuirii listei în modalitatea curentă.

Varianta B

Conform INS, la 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă în România a fost de 19.861.000 persoane. Prin populaţie rezidentă se înţelege populaţia care efectiv este prezentă pe teritoriul naţional. Ei bine, tot conform datelor INS, pe tronsonul de vârstă 0 – 17 ani, la 1 ianuarie 2015 erau 3.725.857 de persoane. Acestea, fiind minore, NU au drept de vot, deci nu se pot afla pe listele electorale. Scăzând numărul minorilor, rezultă un număr de 16.135.143 de persoane. Acesta era numărul real al românilor cu drept de vot la 1 ianuarie 2015. Acest număr trebuia să apară pe listele electorale din ianuarie 2015. Ce a apărut este umflat cu 2.145.851 de persoane.

De ce sunt umflate listele de alegători

-pentru a nu scădea numărul de senatori şi deputaţi (norma de reprezentare este de 1 deputat la 73.000 de locuitori şi 1 senator la 168.000 de locuitori; s-ar pierde 29 de deputaţi şi 12 senatori).

-pentru a nu scădea numărul de consilieri judeţeni şi consilieri locali.

-pentru ca o serie de primării, sau consilii să nu primescă mai puţini bani de la buget.

-pentru a exista posibilitatea la nivelul autorităţilor locale de a “jongla” cu o serie de fonduri.

-pentru a influenţa (acolo unde există posibilitatea) rezultatele votului.