Obiceiul zilnic ce previne evoluția bolii Alzheimer. Studiu medical elaborat la Harvard

Boala Alzheimer poate fi încetinită cu ajutorul mersului pe jos. O plimbare de câteva mii de pași poate ajuta la menținerea memoriei pentru mulți ani, arată un studiu realizat la Harvard Medical School.

Boala Alzheimer poate fi încetinită

O plimbare de câteva mii de pași zilnic, ar putea ajuta la păstrarea memoriei, pentru mai mulți ani. Concret, mersul pe jos, zilnic, poate încetini progresia timpurie în boala Alzheimer. Acest lucru este sugerat de un nou studiu elaborat de cercetătorii de la Harvard Medical School. Astfel, susțin autorii studiului, câteva mii de pași pe zi sunt benefici și adaugă ani întregi de memorie păstrată.

Concluziile cercetării au fost publicate în revista „Nature Medicine” și a urmărit 296 de persoane, cu vârste între 50 și 90 de ani, incluse în programul Harvard Aging Brain Study. Dintre subiecții selectați, la începutul studiului, nici unul nu prezenta simptome evidente de demență. În schimb, o parte dintre ei prezentau modificări cerebrale specifice Alzheimerului.

Participanții au purtat pedometre asupra lor și au fost monitorizați, în medie, mai bine de 9 ani. În cazul unora, monitorizarea a continuat până la 14 ani. Periodic aceștia au fost testați cognitiv. De asemenea, au fost scandați cerebral PET pentru a determina acumularea de proteine precum amyloid-beta și tau.

Studiul Harvard are o concluzie clară și optimistă arătând că nu trebuie să facem maratoane pentru a proteja creierul. Chiar și o plimbare moderată de câteva mii de pași are beneficii reale și măsurabile în încetinirea declinului cognitiv la persoanele aflate într-un stadiu preclinic Alzheimer. Totodată, este vorba despre un studiu observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra cauzalitate definitivă.

Concluziile cercetătorilor de la Harvard

Cercetătorii au observat că mișcarea moderată a încetinit ritmul acumulării de proteină tau. Aceasta este asociată cu deteriorarea conexiunilor neuronale și deteriorarea memoriei. Practic, mersul zilnic a acționat ca o frână biologică asupra fazei care transformă boala Alzheimer într-o afecțiune clinică. Rezultatele studiului sunt surprinzător de optimiste în cazul celor care au practicat mersul pe jos:

• o plimbare pe un traseu de 3.000 – 5.000 de pași pe zi au prezentat un declin cognitiv întârziat cu aproximativ 3 ani, comparativ cu persoanele mai sedentare;
• o plimbare de 5.000 până la 7.500 pași pe zi asigură o protecție dublă, întârzierea ajugând la 7 ani.

Totodată, ei au arătat că beneficiile au fost mai pronunțate la participanții cu niveluri ridicate de amyloid-beta la început, ceea ce sugerează că efectul depinde de profilul biologic individual.

Cercetarea arată că pragul celor 10.000 de pași pe zi nu este obligatoriu. Studiul sugerează că pragul nu este necesar pentru a obține beneficii semnificative. Autorii recunosc faptul că este nevoie de studii clinice randomizate pentru a confirma dacă mersul produce efectul protector în boala Alzheimer.

Importanța cercetării pentru boala Alzheimer

Un element-cheie al concluziilor acestei cercetări este legătura între pași și acumularea proteinei tau. În creierul persoanelor cu niveluri ridicate de amyloid-beta (un marker timpuriu care vizează boala Alzheimer), activitatea fizică moderată a fost asociată cu o rata mai lentă de acumulare a tau. Acesta este principalul motor al încetinirii declinului cognitiv.

Conform cercetătorilor, mersul zilnic a acționat ca o frână biologică în faza preclinic­ă a bolii, înainte de apariția simptomelor evidente.

Această descoperire este deosebit de încurajatoare, pentru că sugerează un mod accesibil, fără medicamente scumpe sau proceduri complexe, de a ajuta creierul să reziste încă din stadiile foarte timpurii ale Alzheimerului. Cercetătorii susțin că aceste constatări pot  oferi informații viitoarelor  studii clinice și strategii de intervenție bazate pe stilul de viață.

Cercetătorii și-au planificat să studieze mai departe modelul ideal de activitate fizică (intensitate, distribuție în timp) și mecanismele moleculare care leagă mișcarea de acumularea tau.