Octavian Jurma critică dur estimările eronate ale INSP, privind valul patru al pandemiei: Fie e incompetență, fie e rea-credință

Octavian Jurma critică dur estimările eronate ale INSP, privind valul patru al pandemiei: Fie e incompetență, fie e rea-credință
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Estimările INSP, în baza cărora s-au pregătit autoritățile pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19 au fost făcute publice de către Hotnews.ro. În baza acestora se poate remarca scenariul optimist în care ar fi trebuit să fie România, dacă estimările ar fi fost aproape de realitate. Totuși, în prezent, România se confruntă cu o explozie a cazurilor de COVID-19, cu lipsa paturilor de ATI și cu probleme în ceea ce privește alimentarea cu oxigen a unităților sanitare.

Medicul Octavian Jurma este de părere că estimările eronate, realizate de către INSP cu privire la valul patru al pandemiei și publicate de Hotnews.ro sunt fie o dovadă a incompetenței, fie o dovadă de rea-credință.

INSP, estimări eronate cu privire la valul patru al pandemiei. Cel mai „negru” bilanț din România ar fi anunțat 4.000 de cazuri zilnice

Fostul ministrul al Sănătății, Ioana Mihăilă, explica săptămâna trecută că nimeni nu se aștepta la acest dezastru în România și nici la explozia de cazuri de COVID-19 ce a venit odată cu valul patru. Mihăilă susține că estimările INSP au fost departe de realitate și au anunțat o medie 1.500 de spitalizări zilnice, iar în cel mai sumbru și pesimist scenariu ar fi urmat zile de maxim 4.000 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, vârful valului patru al pandemiei fiind anunțat la finalul lunii septembrie.

În realitate, se pare că au urmat zile și mai negre, iar recordul de cazuri de infectare a depășit nu 4.000, cum se aștepta INSP, ci chiar 18.000 de cazuri de infectare zilnice.

Mai mult decât atât, INSP estima vârful valului 4  în luna septembrie și anunța că vor fi necesare maxim 225 de paturi de ATI pentru COVID-19, în perioada 15 – 30 octombrie. Totodată, pentru aceeași perioadă, INSP estima că vor exista undeva la maxim 900 de cazuri de COVID-19 zilnice.

Realitatea a fost însă una cu totul și cu totul diferită, iar calculele și estimările INSP au fost departe de adevăr. Primele estimări cu privire la bilanțul tragic din prezent au venit abia în data de 18 septembrie, când Adriana Pistol a vorbit pentru prima dată cifre de ordinul zecilor de mii, atunci când s-a referit la numărul de cazuri de COVID-19 ce s-ar putea înregistra în România.

Tot la finalul lunii septembrie, reprezentanții INSP au vorbit despre un posibil trend ascendent, ce urma să se păstreze în România, în cazul în care nu se impuneau măsuri, cifrele ajungând până la 20.000 de cazuri pe zi, notează sursa citată mai sus.

Cum explică Adriana Pistol calculele INSP

Adriana Pistol este membru în Grupul Tehnico – Științific  și directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP. Ea a vorbit pentru Hotnews.ro despre modul în care se realizează calculele și despre erorile realizate de către INSP în ceea ce privește evoluția pandemiei.

Medicul a precizat că modalitățile de calcul sunt greu de explicat populației, motiv pentru care estimările se realizează doar pentru instituțiile abilitate și nu sunt destinate, în general, publicității. În ceea ce privește modalitatea de calcul, ea a ținut să precizeze că este „ca și cum i-ați cere unui meteorolog să explice cum realizează estimările pentru 2 săptămâni”.

„Este ca și când le-ați cere meteorologilor să explice cum dau prognoza pe două săptămâni”

Noi dăm acolo câteva scenarii posibile, de la cel mai optimist până la cel mai pesimist. Sunt calcule care se fac ținând cont de ceea ce s-a petrecut, dacă urmează aceeași tendință sau nu, iar totul este dependent de anumite intervenții – ca să rămâi la scenariul optimist e nevoie de anumite măsuri, ca să nu ajungi la cel mai pesimist este nevoie de anumite măsuri. Calculele din spate sunt greu de explicat.

Luăm spre exemplu toate cazurile, toate tulpinile, numărul de cazuri severe, de decese, rata de transmitere. Este vorba despre calcule matematice”, a explicat Adriana Pistol, pentru sursa citată mai sus.

Totodată, ea a precizat că estimările realizate pe un interval mai lung de 2 săptămâni își pot pierde din credibilitate, motiv pentru care „ele se realizează din aproape în aproape”.

Medicul Octavian Jurma, critici dure la adresa INSP

Cercetătorul Octavian Jurma o contrazice pe Adriana Pistol și critică modul în care INSP a procedat în realizarea și comunicarea evaluărilor către instituțiile statului.

Jurma face, la rândul rău, estimări pe conturile sale de Facebook și precizează modul în care ar putea evolua pandemia în țara noastră. 

„Cum să spui că vom avea ”cel mult 900 de cazuri pe zi”?! De astea spun: fie incompetență, fie încercau să justifice prin date nevoia de a se continua măsurile de relaxare (…) În primul rând, declarația este o declarație de incompetență completă, spun asta cu toată răspunderea.

Eu am demonstrat (și fac asta pe pagina mea) că pandemia, odată ce intră în zona de creștere exponențială, devine atât de predictibilă încât poate fi folosită ca unealtă de predare a matematicii în clasele de școală generală, pentru că aici nu discutăm de formule complexe”, a precizat Jurma, pentru Spotmedia.ro.

Totodată, cercetătorul Octavian Jurma susține că predicțiile și prognozele se pot realiza pe termen lung, iar în momentul în care datele publicate sunt atât de eronate, singura explicație pe care medicul o găsesște este „incompetența”.

Bineînțeles că se pot face predicții pe termen mai lung. Sunt 400-450 de oameni în INSP (…), însă competența lor este puternic inhibată de factorul politic. (…) Cel mai importat lucru care reiese de aici este că fie oamenii ăștia sunt incompetenți (și nu cred că toți sunt incompetenți), fie sunt de rea-credință. Nu există altă opțiune.

Când publici niște date atât de eronate ca și prognoză, e una din două: sau ești incompetent, sau ești de rea-credință – știi că ce spui tu este ridicol și faci totul pentru că ai primit un ordin de undeva sau vrei tu să manipulezi, poate, așteptările clasei politice”, a mai explicat medicul.