Prădător preistoric uriaș, descoperit în Mexic. Iată despre ce este vorba

Publicat: 25 03. 2026, 09:58
Sursa foto: iStock

O reptilă acvatică uriașă, Prognathodon cipactli, a fost identificată în nordul Mexicului, rescriind felul în care cercetătorii înțeleg ecosistemele marine din Cretacicul târziu. Descoperirea arată că oceanele din urmă cu 70 de milioane de ani erau populate de prădători extrem de eficienți, echivalentul modern al orcilor din prezent.

Un prădător suprem al oceanelor preistorice

Fosilele descoperite în Formațiunea Méndez, statul Nuevo León, arată că Prognathodon cipactli atingea aproximativ șase metri lungime, cu fălci scurte și dinți conici foarte robuști, adaptați pentru zdrobirea prăzii. Spre deosebire de alți mosasauri cu dinți subțiri, această specie putea vâna pești mari și alte reptile marine, scrie Click.

„Era un mosasaur cu fălci scurte, cu dinți conici și foarte robuști, ceea ce îi permitea să atace prăzi mari”, a explicat paleontologul Héctor Rivera-Sylva.

„Ceea ce vedem este că era un vânător activ, ceea ce ne spune multe despre cum îl putem compara, de exemplu, cu orcile din prezent”, a adăugat.

Specialistul subliniază că Prognathodon cipactli ocupa vârful lanțului trofic: „La acea vreme și în această regiune, era prădătorul suprem; acesta era locul său în lanțul trofic. Nu exista nimic mai mare sau mai periculos decât el.”

Descoperirea care schimbă perspectiva asupra Cretacicului târziu

Craniul aproape complet, descoperit inițial în 2001, a fost analizat recent și confirmat ca fiind al unei specii complet noi. Fosilele, găsite la zeci de kilometri de Golful Mexic, au fost expuse de procese tectonice, oferind o fereastră rară asupra vieții marine și terestre de acum 70 de milioane de ani.

„Această descoperire ne arată că biodiversitatea de la sfârșitul perioadei Cretacice era mult mai mare decât credeam, atât la nivel global, cât și național”, a afirmat Héctor Rivera-Sylva. „În timp, vor fi descoperite mai multe specii în Mexic”, a adăugat.

Regiunea nord-estică a Mexicului era atunci dominată de mlaștini, plaje puțin adânci și vegetație tropicală, oferind un habitat propice pentru Prognathodon cipactli și alte viețuitoare marine. Această descoperire întărește ideea că ecosistemele marine preistorice erau mult mai complexe și diversificate decât se credea anterior.