Premierul Dacian Cioloș readuce în discuție conflictul CCR – SRI pe tema cartelelor Prepay

Declarațiile de duminică ale premierului Dacian Cioloș, referitoare la folosirea cartelelor prepay, redeschid o dispută mai veche în societatea românească.

Reamintim că în anul 2014 au existat o serie de contre între Curtea Constituțională și Serviciul Român de Informații, după ce CCR a declarat drept neconstituționale așa-numita Lege BigBrother și Legea cartelelor prepay.

În urma mai multor declarații ale persoanelor publice pe acest subiect, CCR a simțit nevoia să ofere lămuriri suplimentare, într-un comunicat transmis în data de 18 septembrie 2015.

"Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.111/2011 reglementa ca un element de noutate în legislaţia românească obligativitatea înregistrării datelor utilizatorilor cartelelor preplătite şi a celor conectaţi la internet, astfel că declararea neconstituţionalităţii acesteia nu operează nicio modificare sub aspectul mijloacelor tehnice de cercetare şi investigare de care organele statului dispun în acest moment", potrivit comunicatului.

De altfel, "puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite (doar 6) şi au susținut opțiunea adoptării de măsuri la nivelul U.E. pentru înregistrarea obligatorie a identității utilizatorilor de servicii preplătite, însă Comisia Europeană a constatat că eficacitatea acestor măsuri naționale nu a fost dovedită, astfel că, în general, Comisia nu a fost convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE".

În 20 septembrie 2014 a reacționat și SRI, într-un comunicat de presă.

"Serviciul Român de Informaţii nu formulează aprecieri cu privire la deciziile CCR, dar atrage atenţia cu privire la implicaţiile pe care le generează aceste decizii, consecinţele fiind deja resimţite în reducerea drastică a capabilităţilor operaţionale, în imposibilitatea instituţiilor statului de a gestiona riscuri şi ameninţări iminente la adresa securităţii naţionale, precum şi în crearea unor vulnerabilităţi fără precedent, de natură a afecta siguranţa cetăţenilor.

Serviciul Român de Informaţii reiterează faptul că, în mod curent, grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică şi alte preocupări de natură criminală utilizează anonimitatea în comunicaţii, permisă acum de legea română, pentru acţiuni care afectează grav securitatea naţională şi ordinea publică, atât pe teritoriul ţării noastre, cât şi în spaţiul euroatlantic sau al altor state", a fost răspunsul SRI.

Reprezentanții instituției au precizat că "raportarea statelor europene la Decizia CJUE, care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenţia datelor, este diferenţiată, respectiv corelată cu specificul şi natura riscurilor şi ameninţărilor cu care se confruntă fiecare dintre ţări şi are drept scop evitarea prejudicierii capacităţilor naţionale de răspuns la riscuri şi ameninţări.

În raport cu misiunile încredinţate şi angajamentele internaţionale asumate, ne exprimăm în mod onest şi transparent îngrijorarea cu privire la situaţia creată şi considerăm necesară adoptarea urgentă a unor soluţii normative prin care să se asigure echilibrul între nevoia de a proteja drepturile omului şi responsabilitatea de a apăra securitatea naţională, astfel încât instituţiile statului care au acest rol să îşi poată îndeplini obiectivele profesionale, în interesul cetăţenilor României".