Prima sărbătoare a noului an bisericesc: Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mică, prima sărbătoare a noului an bisericesc, început la 1 septembrie, este serbată, sâmbătă, în numeroase biserici şi mănăstiri care poartă acest hram.

Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Bătrânii spun că în această zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul începe să îşi facă simţită prezenţa.

Din această zi se încep unele activităţi practice specifice: culegerea unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semănatul cerealelor de toamnă.

Conform tradiţieim în acestă zi nu se fac treburi gospodăreşti. Românii au mare prilej de sărbătoare în acestp zi sfântă, astfel peste 2.200.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, din care 1. 800.000 sunt femei, iar 400.000 sunt bărbaţi.

Potrivit tradiţiei populare, în această zi nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă ca să nu atragi răul. Se crede că bărbaţii care încalcă această tradiţie se vor lovi, iar femeilor fie li se va arde mâncarea pe foc, fie cratiţa cu mâncare se va vărsa peste copii arzându-i.

Tot ziua de 8 septembrie, cea a Naşterii Maicii Domnului, este ajutătoare celor care se roagă să rămână însărcinate, să nască uşor şi să aibă un copil sănătos. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului pentru a-şi găsi perechea potrivită, mai spun bătrânii.

Sfânta Marie Mică constituie un prilej de sărbătoare şi pentru mii de romi. Ca în fiecare an aceşia s-au adunat la Coteşti unde are loc sărbătoarea ţiganilor din toată lumea. Printre aceştia se numără şi regele Cioabă, împăratul Iulian, familia lui Bercea Mondialul dar şi Leo de la Strehaia.