Primăria Sectorului 2 onorează INVADATORII SOVIETICI: Parcul "Fiodor Tolbuhin" sfidează bunul simț. Și nu e singurul…

Avem în București un parc numit "Fiodor Tolbuhin", probabil nu mulți au habar pe unde-i ansamblul, dar și al cui nume poartă. Ei bine, ne luminează România Liberă de unde aflăm că Fiodor Tolbuhin a fost unul dintre cei mai importanți comandanți ai Armatei Roșii, în perioada în care soldații sovietici au ocupat România și au terorizat populația cu jafuri, violuri și crime.

Din Bd. Pache Protopopescu, aproape de Piața Iancului, se intră în Parcul Tolbuhin. Numele lui Tolbuhin este scris cu litere mari – chiar la intrare – și, ca să nu existe niciun dubiu că denumirea a rămas din vremuri trecute, Primăria Sectorului 2 și-a trecut pe aceeași pancartă numele și sigla nouă.

Istoricii spun că denumirea este cel puțin neinspirată, dacă nu chiar scandaloasă, din cauza semnificației pe care o are pentru români prezența Armatei Roșii după 1944.

Solicitată să ofere un punct de vedere, Primăria Sectorului 2 încă nu a oferit un răspuns.

Să mai preluăm câteva date din istorie.

Fiodor Ivanovici Tolbuhin (1894-1949) a fost unul dintre principalii comandanți sovietici din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și membru în Sovietul Suprem al URSS.În 1944, din iunie până în octombrie, împreună cu mareșalul Rodion Malinovsky, Tolbuhin a condus invazia din Balcani, cucerind cea mai mare parte din România, potrivit Wikipedia.

Fiodor Tolbuhin este și unul dintre coordonatorii ocupării României de către Armata Roșie în 1944. Sovieticii au stat aici până în 1958 și, deși teoretic eram aliați, Armata Roșie ne-a tratat ca pe un stat ocupat, iar soldații sovietici s-au întrecut în jafuri, violuri și crime.

Numele lui Fiodor Tolbuhin a fost onorat în majoritatea statelor comuniste, aflate în sfera de influență a URSS. În Bulgaria, de pildă, orașul Dobrich a fost redenumit Tolbuhin. De asemenea, străzi importante din Odessa, Belgrad sau Budapesta au purtat numele mareșalului.

Exemplele sunt multiple, dar toate au în comun un lucru. Cu excepția României, care păstrează denumirea Tolbuhin pentru un loc public, toate celelalte state au schimbat numele mareșalului de pe indicatoarele stradale imediat după căderea comunismului.

Istoricul Cristian Vasile, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie “Nicolae Iorga”, susține că Tolbuhin nu este nici pe departe singura denumire controversată din București. Printre nominalizările făcute de expert se numără gen. Vasile Milea, Lucrețiu Pătrășcanu, Alexandru Moghioroș, Emil Bodnăraș.

O soluție ar putea fi – spune istoricul – lansarea unor dezbateri publice cu privire la unele denumiri ale străzilor ori altor obiective din București, dar și din țară.