Problema traficului de persoane în România, în atenția Departamentului de Stat al SUA. Ce au făcut autoritățile pentru a combate acest flagel și ce riscăm dacă retrogradăm în raportul americanilor

România continuă să fie o țară sursă a traficului de persoane. Un raport al Departamentului de Stat al SUA din 2021, care tratează acest subiect, a inclus România pentru al treilea an consecutiv în Pilonul 2 pe lista de supraveghere.

Un nou raport va fi publicat în vară, iar pentru țara noastră e esențial să avanseze în lupta anti-trafic, deoarece o retrogradare în Pilonul 3 ar putea avea consecințe negative de imagine, dar și în ce privește colaborarea bilaterală cu SUA, inclusiv pe partea de apărare și accedere în Programul Visa Waiver.

România a luat mai multe măsuri, în colaborare cu partenerii internaționali, pentru a combate traficul de persoane. Rămâne de văzut cum se vor reflecta aceste lucruri în noul raport american.

Raportul Departamentului de Stat al SUA din 2021 privind combaterea traficului de persoane în România poate fi citit AICI.

Ce au făcut autoritățile române în lupta anti-trafic de persoane

În lupta cu acest flagel au avut loc tot mai multe acțiuni operative ale poliției. De asemenea, a crescut numărul de persoane cercetate și arestate. Strategiile implementate pentru a reduce dimensiunile traficului de persoane, inclusiv cel de minori, au fost implementate ținând cont de recomandările SUA și ale organismelor internaționale cu competențe în domeniu.

De asemenea, țara noastră cooperează cu alte state și organizații, progresele fiind recunoscute de partenerii externi.

Anul trecut, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a implementat peste 150 de proiecte educaționale și 25 de campanii naţionale şi locale de prevenire a traficului de persoane și au fost desfășurate peste 2000 de activități de informare și preventive în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproximativ 120.000 de beneficiari direcţi.

La nivelul Guvernului a și fost înființat un comitet ce monitorizează implementarea Strategiei Naționale împotriva traficului de persoane. Aici sunt reprezentate toate instituțiile relevante, comitetul fiind preluat sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. Coordonarea, de asemenea, este văzută ca un semn bun privind seriozitatea cu care este tratată combaterea acestui flagel.

Unde mai au de lucrat autoritățile române

Rămân, însă, o serie de probleme, precum pregătirea de specialitate a personalului pentru combaterea acestui flagel și pentru protejarea efectivă a victimelor. Autoritățile trebuie să vină cu strategii în acest sens.

Totodată, trebuie crescută calitatea serviciilor de asistență acordată de instituții victimelor.

E de așteptat ca atât progresele, cât și punctele la care autoritățile mai trebuie să lucreze să se reflecte în noul raport al Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane.

Unde se situează acum România în raportul SUA privind combaterea traficului de persoane

În 2021, pentru al treilea an la rând, România s-a situat în Pilonul 2 pe lista de supraveghere, mai ales din cauza creșterii semnificative a numărului de victime.

În Pilonul 1 se află statele ale căror guverne îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, în Pilonul 2 sunt cele în care standardele minime nu sunt îndeplinite în totalitate, dar se depun eforturi în acest sens, iar la al treilea pilon se încadrează statele ale căror guverne nu îndeplinesc standardele minime și nu fac eforturi semnificative în acest sens.

De precizat că Pilonul 2 cuprinde și o listă de supraveghere (Watch List), unde intră statele în care se constată o creștere semnificativă a numărului de victime și care nu au demonstrat intensificarea eforturilor anti-trafic. Țările care se plasează doi ani la rând în această categorie trec automat în Pilonul 3.

Cel mai sumbru scenariu pentru România

Eventuala retrogradare a României în Pilonul 3, în raportul Departamentului de Stat ce va fi publicat în vară, va avea consecințe negative asupra imaginii României în lume.
De asemenea, va fi afectată și cooperarea cu Statele Unite. De exemplu, s-ar putea ajunge la restricții din partea SUA, cu impact inclusiv pe zona de apărare, iar perspectiva accederii României în Programul Visa Waiver mai îndepărtată.

Țările destinație și exploatare a românilor rămân mai ales cele vest-europene, victimele fiind preponderent femeile, persoanele care au un nivel scăzut de educație și probleme în familie, minorii sau persoanele provenite din zone defavorizate ale țării.

Traficul în scopul exploatării sexuale e de departe cea mai frecventă formă de exploatare, urmată de exploatarea prin muncă și cerșetorie.

Mediul on-line facilitează comiterea infracțiunilor de trafic de persoane și pornografie infantilă.

Statele Unite au făcut o prioritate din lupta mondială împotriva traficului de persoane, așa că urmăresc cu atenție situația inclusiv din România, publicând anual un raport ce evaluează eforturile anti-trafic.