Procentul adolescenților români dependenți de rețelele de socializare, cel mai mare din UE. Ce înseamnă utilizare problematică a social media

România se află pe primul loc, în ceea ce privește procentul adolescenților români care folosesc platformele de social media, într-o manieră problematică, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), toamna aceasta. Folosirea problematică a social-media  presupune comportamente care afectează starea de bine mintală, socială și școlară.

În cadrul acestui studiu, realizat ultima dată în noiembrie 2022 în România, adolescenți de 11, 13 și 15 ani au fost întrebați, printre altele, și despre manifestarea unor comportamente ce indică folosirea problematică a social-media. Dacă răspundeau „da” la cel puțin șase dintr-un total de nouă întrebări, erau încadrați la folosire problematică a social-media, similară comportamentelor unor persoane dependente, potrivit Edupedu.ro.

Cel mai recent studiu care s-a concentrat pe folosirea problematică a social media, desfășurat în perioada 2021-2022, în 40 de țări din Europa, Asia Centrală și Canada, se urmărea o schimbare în comportamentul adolescenților, în contextul pandemiei Covid-19, comparându-se rezulatatele studiul precedent, derulat în 2018.

Eveniment - 10 ian, 14:34

Tulcea: Noi informații în cazul adolescenților găsiți morți împreună. Cei doi nu s-ar fi sinucis

Procentul adolescenților români care vorbesc cu prietenii online, mai mare decât media țărilor participante

Potrivit raportului internațional, România are cea mai mare pondere a utilizatorilor problematici (utilizarea problematică a social-media fiind similară comportamentelor unor persoane dependente), cu o medie de 22% din totalul copiilor și adolescenților. Procentul este de două ori mai mare decât media țărilor din studiu (11%) și semnificativ mai mare față de următoarele țări din clasament, Malta (18%) și Bulgaria (17%)

La polul opus, țările cu cel mai redus procent al copiilor și adolescenților cu un nivel problematic de utilizare social-media sunt Olanda (5%), Ungaria și Suedia (7%), Republica Cehă și mai multe țări nordice (8%).

Comparativ cu alte țări care au luat parte la acest studiu, adolescenții români, din toate categoriile de vârstă (11, 13, 15 ani) păstrează contactul online cu prietenii într-o măsură mai mare decât media țărilor participante:

• 11 ani – 24% România (20% media internațională);
• 13 ani – 33% România (27% media internațională);
• 15 ani – 36% România (31% media internațională).

Situația este similară și în cazul păstrării contactelor cu un grup mai larg de prieteni, dar și în cazul păstrării contactelor cu persoane întâlnite online.