Proiectul metroului din Cluj, considerat cea mai mare investiție de infrastructură locală din istoria României, a devenit subiectul unor critici venite din partea administrației din Timișoara.
Ruben Lațcău, viceprimarul orașului, și-a exprimat scepticismul cu privire la investiția financiară a acestui contract de 2,5 miliarde de euro. Acesta a avertizat că responsabilitatea uriașă asumată direct de primărie, și nu de Guvern, ar putea genera blocaje bugetare pentru cel puțin un deceniu.
Potrivit libertatea, principala îngrijorare semnalată de oficialul timișorean se referă la faptul că semnătura pe contractul cu antreprenorul turc aparține exclusiv Primăriei Cluj-Napoca. Această structură juridică transferă riscul penalităților și al costurilor neacoperite direct pe umerii municipalității. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă, bugetul local de investiții nu ar putea acoperi o asemenea sumă nici în 10 ani.
„Dacă aș fi viceprimar în Cluj, n-aș dormi noaptea. Metroul e o problemă locală pentru voi. Contractul de două miliarde și jumătate de euro semnat de Primăria Cluj, care nu are acești bani nici în 10 ani din investiție, va crea penalități și costuri și peste un deceniu.”, a declarat Lațcău, dorind să sublinieze presiunea imensă pe care o pune acest proiect asupra orașului.
Pe lângă aspectele financiare, a fost contestată și eficiența proiectului raportată la dimensiunea orașului. Lațcău consideră că autoritățile clujene au ales soluția metroului fără a integra sistemul cu transportul feroviar regional, cum ar fi trenul dinspre Gherla. Conform acestuia, un oraș cu mai puțin de un milion de locuitori are nevoie de o conexiune reală cu localitățile limitrofe pentru ca o investiție de o asemenea amploare să fie justificată și funcțională pe termen lung.
Metroul din Cluj prevede o linie de 21 de kilometri cu 19 stații, care să lege municipiul de comuna Florești. Deși lucrările au început oficial în iunie 2024, data estimată pentru finalizarea întregii magistrale este anul 2031. Până atunci, dezbaterea privind capacitatea primăriei de a gestiona un contract care depășește cu mult resursele sale proprii rămâne un punct central de dispută între administrațiile marilor orașe din România.