Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, a subliniat că trebuie realizată o statistică la nivel național în ceea ce privește proporția pacienților care rămân cu sechele după vindecarea de COVID-19. Dacă această proporție devine importantă, spune el, „acest lucru va trebui să transforme politica sanitară într-o politică preventivă – asta înseamnă un program național de supraveghere a pacienților vindecați de COVID-19”.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
În direct pe B1 TV, Irina Petraru a prezentat un studiu publicat în jurnalul Lancet, care arată că una din trei persoane care au supraviețuit COVID-19 au fost diagnosticate cu o tulburare cerebrală sau psihiatrică în termen de șase luni de la infectare.
Referitor la posibilitatea ca boala COVID-19 să afecteze și organe precum creierul, nu numai plămânii, Radu Țincu a explicat: „Sigur, vorbim de o afectare multiorganică și trebuie să vedem un lucru. Am tot discutat în perioada aceasta de cei care sunt în spital, care supraviețuiesc, de cei care își pierd din păcate viața, dar trebuie să vedem că sunt și cei care rămân cu sechele, iată, o perioadă lungă de timp. De ce rămân – sunt mai multe ipoteze care stau la baza acestor complicații neuropsihice. În primul rând, lipsa de oxigen – s-a discutat foarte mult cât de rău face oxigenul creierului. Tocmai, ce să vedeți, cât de bine ar trebui să facă oxigenul creierului, pentru că lipsa de oxigen duce la apariția unor zone de hipoxie. Creierul nu funcționează normal fără oxigen”.
„Pe de altă parte, multe din aceste persoane au dezvoltat cheaguri de sânge, micro cheaguri de sânge la nivelul creierului, ca urmare a inflamației vaselor de sânge determinată de infectarea cu COVID-19. Aceste cheaguri de sânge nu au făcut decât să înrăutățească și mai mult afluxul de sânge cu oxigen la nivelul creierului. Discutăm de acea ceață mentală, s-a numit ea, acel brain fog, care apare la pacienții vindecați de COVID-19 și se menține o perioadă de câteva săptămâni sau chiar luni după vindecare și este determinată de aceste efecte pe care pe de o parte lipsa de oxigen și pe de altă parte inflamația vaselor de sânge le-a produs la nivelul creierului. În mod clar, sunt de cercetat cauzele acestor manifestări, pentru că cel mai probabil e posibil să fie și altele care nu au fost încă identificate”, a adăugat medicul, care a vorbit în aceeași emisiune și despre testarea rapidă.
Întrebat dacă nu cumva ar fi necesar ca statul să vină o propunere privind posibilitatea bolnavilor de COVID-19 de a efectua diverse analize gratuite măcar pe o perioadă de șase luni, Radu Țincu a declarat: „Pacienții care au simptomatologie după vindecare trebuie să fie supravegheați din punct de vedere medical. Trebuie văzut în primul rând la nivel național, (n.r. – să fie) realizată o statistică să vedem care este proporția celor care rămân cu sechele. Dacă această proporție devine importantă, acest lucru va trebui să transforme politica sanitară într-o politică preventivă – asta înseamnă un program național de supraveghere a pacienților vindecați de COVID-19, care să fie evaluați pentru toate aceste reacții adverse care au apărut după vindecare.
„Spuneați de anxietate – este normal ca un pacient care s-a îmbolnăvit de Covid într-o formă medie să fie anxios, pentru că a avut o perioadă de câteva zile în care simțea că se sufocă. Mulți dintre ei au nevoie de suport psihologic sau chiar psihiatric. De aceea, cred că primul pas pe care Ministerul Sănătății trebuie să îl facă, trebuie să vadă incidența acestor reacții. Dacă ele sunt suficient de multe, trebuie să se concretizeze într-un program național de supraveghere a pacientului vindecat de COVID-19”, a mai spus el.