Rețete pentru pacienți decedați, decontate de CNAS. Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli în sistemul de Sănătate

Casele de Asigurări de Sănătate județene au prejudiciat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu milioane de lei în perioada 2012-2014, pentru că au validat eliberări de medicamente raportate de farmacii pentru pacienți decedați sau au acceptat rețete eliberate de medici fără specializare sau fără competență, se arată într-un raport al Curții de Conturi.

Aceeași sursă spune că în perioada 2012-2014, pacienții cu diabet zaharat au suportat, din resurse proprii, o parte din costul medicamentelor specifice afecţiunilor de care sufereau, deşi acestea ar fi trebui să fie compensate în proporţie de 100%.

„Raportat la cheltuielile cu medicamentele decontate farmaciilor cu circuit deschis în perioada 2012-2014 de către un număr de 20 de case judeţene de asigurări de sănătate, pacienţii au suportat diferenţe de preţ în valoare estimată de 31.425 mii lei. (…) din cheltuielile totale cu medicamentele decontate în cadrul Programului naţional de diabet zaharat, în perioada 2012-2014, ponderea cheltuielilor cu medicamente decontate farmaciilor cu circuit deschis a fost de peste 99%”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Potrivit Cotidianul, un alt aspect deosebit de important îl reprezintă plata, în perioada 2012-2014 de către pacienți, pentru unele medicamente specifice din cadrul Programului național de diabet zaharat, a diferenței între prețul cu amănuntul maximal și prețul de decontare, aprobate în CaNaMed prin ordin al ministrului sănătății. Raportat la cheltuielile cu medicamentele decontate farmaciilor cu circuit deschis în perioada 2012-2014 de către un număr de 20 case județene de asigurări de sănătate, pacienții au suportat diferențe de preț în valoare estimată de 31,4 milioane de lei. Astfel, numai în cazul unui singur medicament ,,Pioglitazonum”- Actos 30 mg, pentru care entitatea a decontat în perioada auditată farmaciilor cu circuit deschis, cantități eliberate în valoare de 1.703.966 lei, reprezentând aproximativ 0,08% din valoarea totală a cheltuielilor cu medicamente decontate farmaciilor cu circuit deschis în perioada 2012-2014, a rezultat că pacienții au suportat diferențe în valoare de 287 mii lei, reprezentând, în medie 16,87% din valoarea compensată, în condițiile în care medicamentele din programul național de diabet zaharat ar trebui compensate 100%. La nivelul CNAS nu s-a monitorizat şi nu s-a controlat în totalitate modul de utilizare de către casele de asigurări de sănătate judeţene a fondurilor alocate pentru derularea programelor naţionale de sănătate, respectiv modul de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor cu medicamentele în cadrul contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate judeţene cu furnizorii de servicii medicale şi produse farmaceutice, se spune în raportul Curții de Conturi.

Din analiza datelor raportate prin sistemul informatic unic integrat (SIUI) de către 21 de case de asigurări de sănătate judeţene, în cadrul programului naţional de diabet zaharat, s-au constatat deficienţe care au determinat efectuarea, în perioada 2012-2014, de cheltuieli nelegale şi implicit prejudicii în valoare estimată de 9.424.000 lei. Conform Curții de Conturi, au fost validate prescripții de medicamente, contrar prevederilor legale, de către medici fără specializarea și/sau competența necesară și care nu au fost nominalizați potrivit normelor; cât și al pacienților, atât prin respectarea condițiilor contractuale cât și prin stabilirea pentru farmacii a unor ținte valorice a genericelor eliberate pe rețete compensate care să acționeze ca un nivel unde adoptarea genericelor să fie stimulată. De asemenea, în perioada 01.01.2012 – 31.12.2014 au fost validate de către CAS, eliberări de medicamente raportate de farmacii cu circuit deschis, pe numele unor pacienți care figurau ca fiind decedați. Pentru un număr de 1242 pacienți incluși în Programul național de diabet zaharat, au fost emise și eliberate prescripții medicale în valoare estimată de 452 mii lei, pe perioada în care pacienții beneficiari figurau ca fiind internați în spitalizare continuă, deși potrivit prevederilor legale, un pacient nu poate fi internat în spital unde să beneficieze de servicii medicale și tratament adecvat din spital și în același timp, să beneficieze de servicii medicale din ambulatoriu care se finalizează prin emiterea unei prescripții medicale. Totodată, au fost validate în SIUI, prescripții medicale cu medicamente în valoare estimată de 5,3 milioane de lei fără aprobarea inițierii și/sau continuării tratamentului de către comisiile de specialitate, așa cum prevăd actele normative incidente în vigoare.

Cauzele acestor deficiențe se datorează faptului că, în perioada auditată nu s-a efectuat o analiză a disfuncționalității programelor sau a posibilităților de creștere a performanței acestora, pornind de la constatările în practică a coordonatorilor de programe și o informare a CNAS privind aceste deficiențe în vederea înlăturării lor în timp sau a finanțării celor mai adecvate cheltuieli, astfel încât programele să-și atingă obiectivele stipulate prin norme. Un alt factor care susţine aspectele constatate îl constituie gradul mic de utilizare a medicamentelor generice în tratamentul pacienţilor incluşi în Programul național de diabet zaharat, care a reprezentat aproximativ 7% din valoarea totală decontată în perioada 2012-2014 comparativ cu ponderea medicamentelor generice incluse în lista medicamentelor aprobate ce puteau fi utilizate/decontate în cadrul PN diabet zaharat, care a reprezentat aproximativ 40% din numărul total de medicamente incluse. „În concluzie, deşi scopul programului a fost compensarea cu 100% a medicamentelor specifice care se acordă în tratamentul bolnavilor de diabet zaharat, neanalizarea cauzelor care au determinat gradul foarte mic de utilizare a unor medicamente generice incluse în listă şi utilizarea cu preponderenţă în tratamentul bolnavilor incluşi în Programul Naţional de diabet zaharat a versiunilor inovative a medicamentelor care au avut un preţ de vânzare/decontare mai mare decât versiunile generice ale acestora au determinat costuri suplimentare atât pentru pacienţi, cât şi pentru bugetul FNUASS”, notează Curtea. Curtea de Conturi a mai constatat că, la stabilirea volumului bugetului alocat derulării programelor naţionale de sănătate auditate, precum şi la repartizarea acestuia de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate către casele judeţene de asigurări de sănătate nu s-a avut în vedere valoarea medicamentelor aflate în stoc la unităţile sanitare, ceea ce a condus la o alocare inechitabilă a fondurilor, cât şi la o utilizare ineficientă a acestora.

„Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a repartizat bugetul alocat derulării programelor naţionale de sănătate către casele judeţene de asigurări de sănătate numai în funcţie de numărul de bolnavi estimaţi a fi trataţi în unităţile sanitare şi de nivelul costului mediu/bolnav tratat/an, indicator al cărui nivel a fost stabilit, pentru anul 2014, prin Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 35 190/2013 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, cu modificările şi completările ulterioare”, se spune în raportul Curții.