România are o populație tânără în raport cu celelalte state din UE: Specialiștii avertizează însă că îmbătrânirea populaţiei este inevitabilă și consecințele economice nu vor întârzia să apară

România are încă o populaţie tânără față de cu celelalte state din Uniunea Euro­peană. Specialiștii avertizează însă că situaţia se va schimba în următorii 10 – 15 ani, iar consecințele pe plan economic se vor resimți, notează zf.ro.

În acest moment, țara nostră ocipă locul șapte în Uniunea Europeană, în clasamentul ţărilor cu cea mai mică pondere a populaţiei vârstnice, cu o pondere de doar 36% a populaţiei cu vârsta de 50 de ani şi peste. La acest capitol, mai bine decât România stau Irlanda (unde 29,3% din populaţie are 50 de ani şi peste), Cipru (32%), Luxemburg (32,8%), Slovacia (33,8%), Marea Britanie (35,7%) şi Polonia (36,2%).

România are o poziţie bună în Uniunea Europeană și în ceea ce priveşte ponderea locuitorilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani. Astfel, cu o pondere de 48,2% a locuitorilor cu vârste între 15 şi 49 de ani din efectivul total al populaţiei, țara nostră se află pe locul pe locul şase în Uniunea Europeană, după Cipru (51,8%), Slo­vacia (50,8%), Luxemburg (50,4%), Polonia (48,8%) şi Irlanda (48,7%).

Specialiștii avertizează însă că în următorii 10 -15 ani situația se va schimba.

„Există o serie de implicaţii econo­mice importante cu care România se va confrunta în următorii 10 -15 ani, odată cu creşterea numărului de locuitori vârstnici. Cel mai mare pericol îl reprezintă, în primul rând, sistemele de asistenţă socială, care sunt un factor de tensiune în transferurile interge­neraţionale. Mai sunt câteva implicaţii cu privire la spiritul de inovaţie, pentru că există o teorie potivit căreia oamenii mai vârstnici sunt mai conservatori”, a declarat Bogdan Murgescu, istoric al economiei şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, citat de zf.ro.

“Prelungirea duratei de viaţă, corelată cu scăderea natalităţii, duce la fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. România a ajuns în situaţia actuală pentru că a avut un nivel economic mai jos decât al altor state, dar şi ca urmare a politicii lui Ceauşescu de a mări unele generaţii. Însă vom trage ponoasele acestei politici în următorii ani (când generaţiile numeroase de

Decalajele din structura populaţiei României pe vârste au fost accentuate de scăderea natalităţii de după Revoluţie. De aceea, România nu are o situaţie favorabilă în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse în intervalul 0-14 ani, având în vedere că doar 15,5% dintre locuitorii ţării intră în această categorie.

“Singurele soluţii posibile sunt legate de creşterea nivelului de pregătire a populaţiei şi lungirea perioadei de viaţă activă a locuitorilor, prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia vârstnică. Un nivel de pregătire mai bun al populaţiei înseamnă venituri mai mari, dar şi impozite mai mari (care să permită alimentarea bugetelor de pensii – n.r.). Acum nu ne dăm seama de pericolul pentru sistemul de asigurări sociale, dar într-un orizont de 10 – 15 ani trebuie să facem nişte lucruri, altfel ne va durea capul foarte rău”, a mai spus Bogdan Murgescu.

România se află în al 26-lea an de declin demografic şi această evoluţie reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, potrivit unei analize realizate de Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici al Academiei Române, mai arată sursa citată.