România, poarta de intrare în UE pentru refugiații afgani. Măsurile de la frontierele Ungariei și Croației au deviat ruta migranților către Occident

România, poarta de intrare în UE pentru refugiații afgani. Măsurile de la frontierele Ungariei și Croației au deviat ruta migranților către Occident
Foto simbol: Pixabay

Vigilența mai mare de la frontierele externe ale UE din Ungaria și Croația a deviat către România ruta prin care mii de imigranți și refugiați afgani încearcă să ajungă în inima blocului comunitar, susține publicația spaniolă El Confidencial, care invocă surse din Agenția europeană de frontieră și date oficiale ale Poliției Române de Frontieră.

În cea mai mare parte a ultimului deceniu, principala rută către Europa Occidentală pentru sutele de mii de imigranți și refugiați sirieni, irakieni, afgani și nu numai trecea prin Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria și Croația. Cu toate acestea, în ultimele luni, perspectiva retragerii americane din Afganistan și creșterea vigilenței la frontierele extracomunitare ungare și croate au schimbat atât traiectoria, cât și țara de origine pentru miile de persoane care încearcă să ajungă în UE.

România a devenit poarta de intrare în UE pentru refugiații afgani

Dacă înainte sirienii reprezentau principala comunitate a celor care fugeau de război, la ora actuală afganii sunt cei care încearcă să caute un refugiu pe bătrânul continent. Deși obiectivul este același, de această dată ruta este diferită. În loc să meargă spre Ungaria prin Serbia, majoritatea imigranților încearcă să intre în UE și să meargă spre Europa Occidentală prin România.

În prima jumătate a anului 2021, Agenția europeană de frontieră (Frontex) a consemnat 3.200 de tentative de intrări ilegale ale afganilor pe la frontierele externe ale UE, o creștere cu 41% comparativ cu anul anterior.

El Confidencial invocă datele Poliției Române de Frontieră, date potrivit cărora, în primele șase luni din 2021, numărul imigranților identificați în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera a fost de 8.758, cu 200% mai mult decât în perioada similară a anului 2020. Într-un răspuns pentru publicația spaniolă, instituția a pus situația pe seama relaxărilor de restricții sanitare din 2021, dar au oferit și un alt motiv: „S-a schimbat direcția de deplasare pe ruta Balcanilor de Vest”.

Datele oferite de diverse ONG-uri și mărturiile unor imigranți arestați la intrarea ilegală în România arată că aceștia cer azil autorităților de la București pentru a evita deportarea. Potrivit Comisiei Europene, numărul solicitărilor de azil în România a crescut cu 150% în primul trimestru din 2021 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut. Doar Bulgaria, cu 351%, a înregistrat o creștere mai mare. În contrast, în Croația creșterea a fost de doar 13%, iar în Ungaria au scăzut cu 85%.

În mai toate cazurile, acești imigranți și refugiați nu doresc să rămână în România, iar prima lor opțiune este să își continue drumul către vest și să încerce să se stabilească în țări precum Austria, Germania sau Franța, unde pot conta pe sprijinul unor comunități deja bine înrădăcinate și pe ajutorul unor state mult mai atractive decât România, mai scrie El Confidencial.

El Confindencial amintește că, pe 29 iulie, autoritățile române au destructurat o bandă internațională care se ocupa cu traficul de migranți de-a lungul rutei Turcia-Grecia-Bulgaria / Serbia-România-Ungaria-Austria-Germania. Mafia dispunea de conexiuni în fiecare țară de pe traseu și era formată din sirieni, irakieni, egipteni și români, care în schimbul a aproximativ 5.000 de euro per migrant facilitau trecerea clandestină din Bulgaria sau Serbia în România, iar ulterior îi ajuta să treacă în Ungaria, cu Germania ca destinație finală.