România, printre țările din UE cu cea mai mare rată a violenței asupra femeilor în cuplu

România, printre țările din UE cu cea mai mare rată a violenței asupra femeilor în cuplu
Foto simbol: Pixabay

România se află din nou în vârful unui clasament european. De data aceasta însă, țara noastră are una dintre cele mai mari rate ale violenței asupra femeilor în cuplu dintre țările UE, arată datele Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

„Violența exercitată de partenerul intim asupra femeilor este răspândită în toate mediile de rezidență și indiferent de nivelul de educație, însă se regăsește în procent mai mare în mediul rural și în rândul celor cu educație mai scăzută”, precizează sursa citată, potrivit Agerpres.

Conform Monitorului Social, aproape jumătate dintre femeile din România (45,5%) au suferit violență psihologică din partea partenerului intim, cu mult mai mult față de media UE de 29,9%. La acest capitol, țara noastră se situează pe a patra poziție, după Ungaria, unde 52,1% dintre femei au fost supuse violenței psihologice venite din partea partenerului intim, Finlanda (50,2%) și Slovacia (48,9%).

„Este un indicator alarmant privind controlul, manipularea, insultele și intimidările frecvente în relații”, menționează sursa citată.

Mai mult de un sfert de femeile din România, victime ale violenței fizice

Mai bine de un sfert dintre femeile din România (25,4%) au fost victime ale violenței fizice, inclusiv amenințări, din partea partenerului intim, un procent dublu față de media UE (10,7%).

„Când includem toate formele grave de violență (psihologică, fizică și sexuală) săvârșite de partenerul intim, aproape una din două femei din România care au avut vreodată un partener (48,9%) declară că au fost afectate, în comparație cu 31,8% în UE”, se mai arată în comunicat.

Violența în cuplu asupra femeilor din România este mai răspândită în rândul persoanelor cu un nivel de educație mai scăzut. 60,4% dintre femeile cu educație scăzută (cel mult absolvente de învățământ gimnazial) au declarat că au fost victime ale violenței partenerului intim, în timp ce 47,9% dintre cele cu educație medie (liceu sau postliceal) au raportat astfel de experiențe. Chiar și dintre cele cu studii superioare, peste un sfert, mai exact 35,8%, au declarat că au fost victime ale violenței partenerului intim. La nivel european nu se observă o diferență a frecvenței violenței de gen în cuplu în funcție de nivelul de educație, afirmă sursa citată.

Femeile din mediul rural, mai expuse la violență în cuplu

Și în funcție de mediul de rezidență se observă o diferență a frecvenței violenței de gen în România. Un procent mai mare de femei care locuiesc în mediul rural și în orașele mici au fost victime ale violenței în cuplu.

În România, jumătate din femeile din mediul rural (50,3%) care au avut vreodată un partener au declarat că au fost victime ale violenței din partea acestuia. La acest capitol, țara noastră se clasează pe primul loc în UE, urmată de Slovacia (unde 48,2% dintre femeile din rural au experimentat violență din partea partenerului), Finlanda (48,0%), Ungaria (47,9%) și Suedia (46,7%). Media europeană se situează la 29,6%.

În rândul femeilor de la orașe procentul celor care au fost victime ale violenței în cuplu este de 46,2% în România, pe poziția a nouă în clasamentul european. Și aici, procentul este mult peste media UE, situată la 35,3%.

„Aceste date reflectă o problemă care cere intervenția fermă a autorităților”

Datele Eurostat provin dintr-un sondaj derulat în perioada 2021 – 2024, ale cărui rezultate au fost publicate în noiembrie 2024. În România, datele au fost colectate de firme private sub coordonarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Sexe (EIGE), în conformitate cu metodologia sondajului UE privind violența de gen.

„Aceste date reflectă un nivel ridicat de violență împotriva femeilor în relațiile de cuplu din România, o problemă care cere intervenția fermă a autorităților. Printre măsurile necesare se numără derularea unor campanii de conștientizare, adoptarea unei politici de toleranță zero față de orice formă de violență, predarea unor noțiuni privind consimțământul, relațiile sănătoase și egalitatea de gen în școli, formarea adecvată a personalului care lucrează cu victimele și extinderea serviciilor de sprijin disponibile (psihologic, juridic, social)”, evidențiază Friedrich-Ebert-Stiftung România.