Românii se întorc masiv în țară, definitiv. Ce-i determină să ia această decizie importantă

Un trend se conturează de mai mulți ani. Sunt mai mulți români care se întorc definitiv în țară decât cei care pleacă definitiv. Datele analizate de Profit.ro referitoare strict la acest aspect arată că, în șase ani, numărul celor întorși este aproape dublu față de numărul celor plecați.

Cei mai mulți s-au întors în Moldova și în București

Totuși, numărul emigrărilor definitive atinge nivelurile de la începutul anilor ‘90, iar jumătate dintre cei care părăsesc România au între 20 și 44 de ani.

Mai mulți români au ales să se întoarcă definitiv în țară decât cei care au plecat de tot, între 2017 și 2022. Datele arată că în perioada menționată s-au întors definitiv 317.214 de români. Prin comparație, doar 180.970 au ales să plece permanent.

Economic - 12 dec, 13:45

Care sunt românii care primesc salarii mai mari cu peste 23%, după ce Guvernul a majorat salariului minim pe economie

Recordul de întoarceri definitive a fost înregistrat în 2018, cu mențiunea că INS nu a înregistrat întoarcerile din 1990. În perioada 2017-2022, cel mai mare număr de întoarceri definitive a fost înregistrat în Moldova (164.443(, urmată de București (81.072).

Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București, cu expertiză în cercetări privind migrația, a enumerat într-un articol recent factorii cei mai probabili pentru acest trend vizibil. “Foarte probabil, este vorba de un efect (…) al pensionării sau apropierii de pensie a unui număr semnificativ de români aflați în străinătate. (…)

Tot mai mulți români din străinătate au acumulat un număr mare de ani acolo și au considerat că este vremea să revină în țară, la familii, prieteni, cunoscuți, să ocupe eventualele locuințe pe care, între timp , le-au construit în țară, cu bani din migrație (remitențe economice). În perioada 2015-2019 se manifesta deja o tendință de sporire a numărului de reveniri în țară.”

În 2022, România a fost țara cu cel mai mare număr de cetățeni proprii care locuiau în alte state membre ale UE (3,1 milioane de persoane sau 24% din toți cetățenii UE care locuiesc într-o altă țară a UE ca non-naționali), înaintea Poloniei și Italiei (ambele cu 1,5 milioane sau 11%), potrivit Comisiei Europeane.