Sancțiuni fără precedent raportate de Garda Națională de Mediu. Ce arată datele despre noua strategie de control

Garda Națională de Mediu a raportat pentru anul trecut un nivel record al sancțiunilor aplicate, într-un context în care numărul controalelor a fost mai mic, dar mult mai țintit. Datele oficiale indică o schimbare de strategie, cu accent pe eficiență, impact și aplicarea fermă a legislației de mediu.

Ce arată bilanțul controalelor și sancțiunilor aplicate de Garda de Mediu

Deși activitatea de inspecție a înregistrat o scădere numerică, rezultatele financiare ale sancțiunilor au atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Potrivit instituției, în 2025 au fost realizate 39.121 de acțiuni de inspecție și control, comparativ cu 47.566 în anul precedent, însă valoarea totală a amenzilor a depășit 163 de milioane de lei.

Garda Națională de Mediu subliniază că această evoluție reflectă o abordare diferită, orientată spre controale mai complexe și mai aprofundate. „Deşi numărul acţiunilor de inspecţie şi control a scăzut, ca urmare a integrării României în spaţiul Schengen, dar şi a creşterii complexităţii acţunilor de control, numărul şi valoarea sancţiunilor aplicate a atins cel mai înalt nivel din ultimii ani”, precizează instituția.

Cum explică GNM creșterea amenzilor în condițiile unor controale mai puține

Analiza internă pentru perioada 2023–2025 indică o tranziție de la un model cantitativ la unul calitativ de control, bazat pe intervenții țintite. Raportul arată că, în ciuda resurselor umane limitate, eficiența controalelor a crescut semnificativ, iar sancțiunile au devenit mai ferme.

„Această evoluţie reflectă orientarea instituţiei, în anul 2025, către controale mai complexe, tematice şi aprofundate, care presupun un timp de alocare mai mare per acţiune, dar generează un impact mai ridicat asupra gradului de conformare”, se menționează în document. Totodată, valoarea totală a sancțiunilor contravenționale a crescut cu peste 26% față de anul anterior, potrivit Antena3.

Cum stă România la capitolul încasare a amenzilor de mediu

Un alt indicator relevant este gradul de recuperare a sancțiunilor aplicate, care a ajuns la 89%, un nivel considerat ridicat pentru acest tip de activitate. Garda de Mediu apreciază că acest procent confirmă atât caracterul justificat al sancțiunilor, cât și presiunea crescută asupra conformării legale.

Creșterea gradului de încasare este pusă în legătură directă cu severitatea controalelor și cu selecția mai atentă a domeniilor vizate. Instituția susține că sancțiunile au fost aplicate cu prioritate în cazurile de neconformități grave, cu impact direct asupra mediului și sănătății publice.

Ce spune conducerea Gărzii de Mediu despre schimbarea de abordare

Șeful Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, afirmă că instituția a început să depășească rolul exclusiv de autoritate sancționatorie.

„Am comunicat mai mult şi mai direct, am colectat şi furnizat date indispensabile pentru politicile publice de mediu, am contribuit direct la efortul strategic de aderare a României la OCDE”, a declarat acesta.

În același context, Corlan a subliniat performanța instituției în atragerea fondurilor europene: „Am absorbit în totalitate fondurile din PNRR. Sunt reuşite care ne onorează, dar, în aceeaşi măsură, ne responsabilizează să continuăm”.

Unde se concentrează cele mai grave probleme de mediu identificate de comisari

Sectorul deșeurilor rămâne principala vulnerabilitate la nivel național, potrivit datelor GNM. Aproximativ o treime dintre primării au fost sancționate pentru nerespectarea țintelor de tratare și reciclare, iar controalele au scos la iveală disfuncționalități majore în lanțul de gestionare.

Au fost identificate peste două milioane de tone de deșeuri care figurează ca fiind transportate, dar nu apar ca recepționate în centre autorizate. Sancțiunile au vizat administrațiile locale, transportatorii de deșeuri, șantierele de construcții, activitățile cu deșeuri feroase și neferoase, dar și activitățile comerciale de pe litoral.