Sindicatele cer o întâlnire de urgență cu premierul și amenință cu greva generală

Confederațiile sindicale îi cer premierului Ilie Bolojan o întâlnire de urgență, luni, pe tema măsurilor de austeritate menite să reducă deficitul bugetar. În caz contrar, ele amenință cu începerea procedurilor legale pentru declanșarea grevei generale la nivel național.

Sindicatele vorbesc de greva generală

„Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, CNS Cartel Alfa, CNSLR – Frăția, Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și CSN Meridian, având în vedere proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, aflată în procedura de avizare de către Consiliul Economic și Social, precum și celelalte măsuri de austeritate prevăzute a fi adoptate în perioada următoare, vă solicită o întâlnire de urgență, astăzi 30 iunie 2025, la o oră stabilită de comun acord. În situația în care Guvernul României va fi indiferent la solicitarea noastră urmează inițierea procedurilor legale pentru declanșarea grevei generale la nivel național”, a transmis Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), într-un comunicat.

Planurile Guvernului Bolojan cu sporul de condiții vătămătoare

Un proiect de Ordonanță de Urgență arată că sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare ar putea fi stabilit până la 300 lei brut lunar, pentru toate categoriile de bugetari.

Prin această măsură, Guvernul vrea să mai reducă din cheltuielile publice. Impactul asupra bugetului pe 2025 e estimat la 1,345 miliarde lei, respectiv reducerea cheltuielilor la bugetul de stat cu 1,047 miliarde lei și la bugetele locale cu 298 milioane lei.

Proiectul mai prevede că salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 1-3 zile lucrătoare.