Situația clădirilor cu risc seismic din București și ce presupune procesul de consolidare. Răzvan Munteanu (AMCCRS): Pentru că în ultimii 30 de ani am făcut mult prea puțin noi, cei din administrația publică, ajungem să decontăm (VIDEO)

Răzvan Munteanu, directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor de Risc Seismic, a declarat miercuri, pentru B1 TV, că există bani și, de anul trecut, și o nouă lege mai ușor aplicabilă pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Problema este că acest proces durează mult timp. „Volumul de acivitate e foarte mare și pentru că în ultimii 30 de ani am făcut mult prea puțin noi, cei din administrația publică, ajungem la un moment dat să decontăm”, a spus Munteanu. Directorul AMCCRS a dat mai multe informații despre situația din București.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV.

Situația clădirilor cu risc seismic din Capitală

„Eu o să mă raportez foarte scurt la cifre care ne dau cumva dimensiunea problemei cu privire la clădirile care sunt vulnerabile la cutremur. În datele oficiale, pe care le avem noi, avem 2.353 de clădiri care sunt încadrate în risc seismic 1 și 2. În risc seismic 1 avem încadrate 379 de clădiri, în risc seismic 2 circa 900, iar diferența sunt clădiri încadrate în urgență 1, 2 sau 3, dar a este clase de urgență pot fi de asemenea încadrate în risc seismic 1 și 2.

Avem un raport al Băncii Mondiale care vine și spune, printr-o estimare, că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile la cutremur în orașul nostru.

Riscul seismic 1 spune că în caz de cutremur peste 7, clădirile au un potențial major de prăbușire. La cele încadrate în risc seismic 2, e un risc redus de prăbușire, dar cu degradări structurale majore”, a declarat Răzvan Munteanu, pentru B1 TV.

Banii de care dispun autoritățile pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic

Acesta a precizat apoi că, în ultimii 30 de ani, în București au fost consolidate undeva la 32 de imobile din bani publici, iar restul până la 106 din fonduri private.

„Am avut un program de finanțare de la nivel național, reglementat prin Ordonanța 20 care a fost în vigoare până anul trecut și a avut un sistem extrme de greoi de implementat. De anul trecut avem o nouă lege. Dacă ne uităm la fondurile europene, deși suntem din 2007 în UE, până acum nu au fost bani alocați prin programele operaționale regionale.

De anul acesta, odată cu noul program aprobat, vom avea alocată suma de 14 milioane de euro pentru clădiri rezidențiale”, a mai spus directorul AMCCRS.

Acesta a mai susținut că prin PNRR avem 100 milioane de euro pentru partea rezidențială, iar instituția pe care o conduce a contractat deja. De asemenea, prin programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic s-au alocat 500 de milioane de lei și până acum sunt depuse la nivel național imobile de 4 miliarde (600 de milioane de lei doar pentru Capitală).

În București sunt acum în lucru 97 de imobile. Ele se află în fază de proiectare sau execuție.

„Implemetarea acestor programe necesită timp. Timpul alocat e de 4 ani. Dacă ne imaginăm că peste noapte putem face minuni din perspectiva execuției, nu suntem în această realitate. Dar putem să conștientizăm nu doar când e cutremur sau când e 4 martie gravitatea în care ne aflăm și invit asociațiile de proprietari să vină către instituția noastră. Avem programe de consolidare și expertizare”, a mai spus Munteanu.

Consolidarea prin programele Ministerului Dezvoltării e gratuită, dar există o cerință

Acesta a punctat că pentru consolidarea unei clădiri prin programele Ministerului Dezvoltării e nevoie de unanimitatea coproprietarilor. Dacă într-un bloc se opune un singur proprietar, se poate obține acordul lui în instanță, pentru a nu bloca tot proiectul.

Pe Legea 212, programele de consolidare finanțate de Ministerul Dezvoltării sunt 100% gratuite, dar există o interdicție de vânzare a apartamentului pentru 25 de ani. Se poate vinde apartamentul sub condiția achitării contravalorii lucrărilor executate.