Slovenia se alătură statelor ce restricționează accesul minorilor la platformele sociale. Doar premierul Bolojan nu vede utilitatea măsurii

Guvernul Sloveniei pregăteşte un proiect de lege prin care va interzice accesul pe reţelele de socializare pentru minorii cu vârste mai mici de 15 ani. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Matej Arcon în cadrul unei conferinţe de presă.

Guvernul Sloveniei se alătură altor state europene

Slovenia, stat cu o populație de aproximativ două milioane de locuitori urmează exemplul Spaniei şi al Greciei care, anterior, în cursul săptămânii au propus măsuri similare. Guvernul Sloveniei intenționează să introducă interdicții privind utilizarea utilizarea social media de către adolescenţi. Matej Arcon a spus că Ministerul Educaţiei a iniţiat decizia în baza experienței altor state.

Potrivit vicepremierului sloven, experţi în educaţie şi tehnologii digitale vor fi implicaţi în redactarea legii. Scopul viitorului act normativ este de a proteja copiii și adolescenții. Acest demers este un semnal prin care statele europene vor să ia atitudine împotriva tehnologiei care, potrivit multor experți crează dependență utilizatorilor.

„A fost un subiect fierbinte în întreaga lume şi Europa în ultimele săptămâni şi luni şi prin acest lucru noi ca guvern arătăm că ne pasă ne copiii noştri”, a declarat Arcon după şedinţa de guvern.

Viccepremierul a spus că guvernul vrea să reglementeze reţelele sociale pe care conţinutul este partajat. Matej Arcon a menționat TikTok, Snapchat şi Instagram, între altele.

Mai multe state introduc restricții

Guvernul Sloveniei este ultimul (în ordine cronologică) dintre cele care au anunțat că vor introduce restricții pentru adolescenți pe rețelele sociale. În această săptămână, Spania și Grecia au anunțat măsuri similare. În timp ce guvernul de la Madrid vrea să interzică accesul în social media adolescenţilor cu vârsta sub 16 ani, Grecia este aproape să anunţe o interdicţie similară pentru minorii sub 15 ani.

„Azi, copiii noștri sunt expuși unui spațiu care nu a fost creat pentru ca ei să-l folosească singuri. Un spațiu al adicției, a abuzului, pornografiei, manipulării și violenței. Nu vom mai accepta asta. Îi vom proteja de vestul sălbatic digital”, spunea premierul spaniol Pedro Sanchez

Anterior, Austria a transmis că va restricționa accesul pe platformele de socializare pentru minorii de 14 ani.  Guvernul de la Viena analizează mai multe soluții tehnice pentru a aplica măsura. Potrivit unor surse guvernamentale vor fi cooptați mai mulți experți. Secretarul de stat pentru digitalizare, conservatorul Alexander Prull, a declarat că obiectivul este implementarea interdicției la începerea anului școlar 2026-2027.

„Aceasta este una dintre cele mai mari probleme sub aspect democratic (…) Nu dorim să pedepsim copiii, ci să-i protejăm”, explica vicecancelarul austriac, Andreas Babler.

Portugalia a decis să restricționeze drastic mediului digital pentru minorii sub 16 ani, la propunerea partidului aflat la guvernar. Proiectul propune interzicerea accesului minorilor la platforme sociale, jocuri și aplicații care pot crea dependență.

Guvernul Sloveniei ia exemplul Franței și Australiei

În Franța, deputații au adoptat în primă lectură un proiect care interzice utilizarea rețelelor de socializare pentru minorii cu vârste sub 15 ani. Măsura este menită să protejeze sănătatea copiilor și adolescenților, fiind susținută puternic de guvern și de președintele Emmanuel Macron. Proiectul urmează să fie examinat și de Senatul francez.

Dacă actul normativ va fi adoptat, Franța va deveni prima țară din UE, și a doua din lume, după Australia, care implementează astfel de reguli.
Comisia Europeană a confirmat că Franța poate lua o astfel de măsură, dar monitoriza aplicării va fi implementată de executivul comunitar.

Australia a devenit prima ţară care interzice accesul la astfel de platforme pentru minorii sub 16 ani. Legea a intrat în vigoare, începând cu 10 decembrie 2025. Responsabilitatea verificării vârstei revine platformelor de socializare. Sunt vizate TikTok, Instagram și Facebook, dar și X ori Snapchat. Legea conține excepții pentru educație și jocuri, fiind permis accesul pe YouTube Kids, Google Classroom  sau Roblox.  

Parlamentul European a adoptat în noiembrie o rezoluție care propune interzicerea utilizării rețelelor de socializare pentru copiii cu vârste sub 16 ani. Excepție vor face minorii cu vârste de peste 13 ani care vor putea accesa platformele cu consimțământul explicit al părinților.

Ilie Bolojan nu vede utilitatea măsurii

Spre deosebire de guvernul Sloveniei și de celelalte state europene, la care face referire când introduce măsuri nepopulare, premierul României nu vede utilitatea restricțiilor. Ilie Bolojan respinge o inițiativa și pasează responsabilitatea asupra părinților, despre care spune, că ar trebui să-și educe mai bine copiii.

„E greu, cred, că astăzi să se ia o măsură care să pune în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri astăzi au niște abilități suficient de bune… Având acces la un telefon și fiind pe lângă un adult, pot să ocolească aceste lucruri. Cred că cel mai important lucru pe care îl putem face este să luăm niște măsuri de de prevenție, dacă se poate, de educare, de a discuta, de a reglementa ca părinți accesul, atâta cât este posibil”, a declarat Bolojan.

Mesajul premierului, cât se poate de clar, este că statul nu va interveni pentru reglementarea rețelelor sociale. Aceasta chiar dacă există dovezi cu privire la influența nocivă pe care o au asupra copiilor.

„Și mi-e greu să cred că am putea să venim cu astfel de de interdicții, pentru că, v-am spus, trebuie gândite niște lucruri pe care chiar să le poți pune în practică. Altfel e greu doar să iei o măsură, dar care, dacă n-o poti pune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei, pentru că altfel nu ai un fundament pentru a înțelege că trebuie să respecți regulile și legile”, a spus premierul.

Doar un oficial român este de acord cu reglementarea

Singurul oficial român care s-a pronunțat în favoarea reglementării platformelor sociale pentru minori a fost Raed Arafat. A fost singura voce publică care a insistat pentru un astfel de demers, urmând exemplul celorlalte state europene.

„Rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți. Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități”, a arătat Raed Arafat.

În schimb, alți membri cu greutate ai Executivului, precum fostul ministru al Educației, Daniel David, și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-au opus restricționării accesului minorilor la rețelele sociale. Ambii au invocat aceleași motive: lipsa de eficiență a măsurii.

Premierul și miniștrii săi adoptă, în privința rețelelor de socializare, o poziție similară cu cea pe care a adoptat-o în cazul jocurilor de noroc. Deși este dovedit că dau dependență și provoacă drame sociale uriașe, Ilie Bolojan refuză să le reglementeze. Dimpotrivă a preferat să bată palma cu industria și să scoată mai mulți bani sub formă de taxe, cu sacrificiul sănătății și bunăstării românilor.