Piața imobiliară din România continuă să surprindă prin ritmul accelerat al scumpirilor, în ciuda semnalelor de încetinire economică. Prețurile apartamentelor au crescut, în medie, cu 14% în ultimul an, însă orașele secundare, precum Craiova, dau tonul schimbărilor. Analiza Imobiliare.ro arată că municipiul oltean se apropie rapid de nivelul Bucureștiului, ceea ce marchează o evoluție spectaculoasă pe harta imobiliară națională.
Craiova a înregistrat cea mai mare creștere anuală dintre marile orașe, de 21%, și ajunge la un preț mediu de 2.095 euro/mp util, urcând pe locul al patrulea în topul celor mai scumpe orașe. Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro, subliniază că „Craiova se afirmă tot mai clar ca un pol emergent pe harta imobiliară a României, un oraș secundar care traversează astăzi o fază de dezvoltare accelerată. Prețurile locuințelor au crescut constant, reflectând cererea tot mai ridicată și interesul de investiție.” Alături de Sibiu și Oradea, Craiova demonstrează că orașele secundare pot oferi stabilitate, creștere și oportunități de dezvoltare.
Capitala a înregistrat o creștere de aproximativ 17%, cu un preț mediu de 2.178 euro/mp util. Totuși, diferențele între cartiere rămân uriașe: în Ferentari, apartamentele se vând cu sub 1.100 euro/mp util, în timp ce în Aviatorilor prețurile ajung aproape de 5.000 euro/mp util. Această discrepanță accentuează diferențele de accesibilitate pentru cumpărători și complică deciziile de investiție.
Ploiești și Constanța au înregistrat majorări de 14%, respectiv 13%, cu prețuri medii de 1.333 euro/mp util și 1.930 euro/mp util. Iași și Timișoara au raportat creșteri de 12%, atingând valori de 1.896 euro/mp și 1.857 euro/mp util, în timp ce Sibiu și Cluj-Napoca au avut un avans de 11%. Cluj rămâne cel mai scump oraș din România, cu un preț mediu de 3.207 euro/mp util, potrivit spotmedia.ro.
Brașov, cu o creștere de 10%, ajunge la un preț mediu de 2.223 euro/mp util, însă pentru locuințele noi costurile depășesc deja 2.600 euro/mp util. Aceasta arată o presiune constantă asupra pieței și o tendință de creștere chiar și în orașele medii, unde cererea rămâne susținută de investiții și dezvoltare urbană.