Surse: Zi decisivă pentru pensiile magistraților, după cinci amânări. Ce decizie ar urma să ia CCR miercuri

Zi decisivă pentru pensiile magistraților! Curtea Constituțională a României urmează să dezbată miercuri sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind modificările aduse legilor care reglementează pensiile magistraților.

După cinci amânări succesive, judecătorii constituționali sunt așteptați să ia o decizie în ședința programată de la ora 11.00. Potrivit Digi24.ro, de această dată nu va mai exista o nouă amânare.

Zi decisivă pentru pensiile magistraților! Va ajunge reforma la CJUE?

Conform aceleiași surse, CCR are două variante: fie să trimită la Curtea de Justiție a Uniunii Europene solicitarea formulată de șefa ÎCCJ, Lia Savonea, fie să se pronunțe direct pe fondul sesizării.

Pe 10 februarie, ÎCCJ a transmis oficial că a cerut Curții Constituționale să solicite un punct de vedere din partea CJUE privind compatibilitatea reformei cu legislația europeană.

„Prin această cerere este solicitată verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a transmis ÎCCJ.

De ce a fost amânată de cinci ori decizia CCR

Până în prezent, mai multe situații au dus la amânarea pronunțării. Printre acestea s-a numărat și cererea de concediu paternal formulată de judecătorul Gheorghe Stan. Acesta a fost, însă, prezent la ședința din 11 februarie, când Curtea a decis o nouă amânare.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat pentru Digi24 care ar putea fi deznodământul: „Cred că ăsta va fi finalul, trimiterea la Curtea de Justiție”.

Zegrean a precizat că, în cazul în care sesizarea va fi trimisă la CJUE, o decizie ar putea veni în aproximativ doi ani. El a invocat și precedentele din Polonia și Ungaria, unde instanța europeană a dat dreptate magistraților.

Ce modificări prevede reforma pensiilor magistraților

Proiectul legislativ aduce schimbări importante în sistemul pensiilor de serviciu:

• stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public;

• introducerea pragului minim de 49 de ani pentru pensionare până la 31 decembrie 2026;

• condiție de vechime de minimum 35 de ani în muncă;

• creșterea graduală a vârstei de pensionare, cu un an pentru fiecare generație;

• atingerea treptată a vârstei standard de 65 de ani;

• introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală, nu doar în magistratură.

În ceea ce privește cuantumul pensiei, proiectul stabilește un procent de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, pensia netă nu va putea depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună înainte de pensionare.

Așadar, decizia CCR este esențială pentru parcursul reformei pensiilor magistraților, un subiect care a generat dezbateri intense în spațiul public și politic.