Specialiștii aud tot mai des astfel de mărturisiri și spun clar că nu e dramatism și nici alint. Fenomenul se numește „îmbătrânire subiectivă” și este bine documentat în psihologie. Presiunea de la locul de muncă și avalanșa de informații devin tot mai greu de gestionat. La acestea se adaugă ritmul alert al vieții și comparațiile constante din social media, care împing mulți tineri spre stres cronic și epuizare emoțională. De aici apare automat și senzația de bătrânețe.
„Simt un copy-paste al fiecărei zile în parte. Când vin la cabinet și îi intreb: „Ce e relevant din această săptămână?” Ei spun că: „Mai nimic nu am facut.” E aceeasi monotonie zilnică, serviciu-casă. Ca nişte bătrâni. Efectic rămaşi în pat si foarte, foarte putine activităţi”, a explicat un psiholog.
De ce, după 30 de ani, începem să ne simțim din nou tineri
După vârsta de 25–30 de ani, fenomenul se inversează surprinzător. Mulți adulți ajung să se simtă mai tineri decât arată în buletin. Psihologii spun că tinerețea psihologică nu are legătură cu energia inepuizabilă. Este vorba despre flexibilitate, curiozitate și capacitatea de a-ți permite să încetinești atunci când simți că ai nevoie.
Contează micile obiceiuri zilnice. Mișcarea, ieșirile cu prietenii, o cafea băută în tihnă sau simpla recunoștință pentru propria viață fac diferența. „Să mergem la sală, iesim în weekend cu prietenii, iesim la o cafea. Recunostinta fata de viata noastra e extrem, extrem de imporanta si e o stare de bine si chiar de longevitate”, a mai transmis psihologul.
Un rol esențial îl are și somnul. Studiile arată că doar două nopți cu somn scurt, de aproximativ patru ore, îi fac pe oameni să se simtă cu patru-cinci ani mai „bătrâni”. Diferența apare față de cei care dorm opt–nouă ore pe noapte. Cu alte cuvinte, felul în care trăim și ne îngrijim influențează direct vârsta pe care o simțim.