Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, pe 30 aprilie. Semnificația acestei zile în tradiția ortodoxă

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se prăznuiesc „Sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”. Pentru creştini, este ziua în care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit pe cruce şi pus în mormânt.

Aceasta este una dintre puținele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază Sfânta Liturghie. În biserici se va cânta seara Prohodul Domnului, care simbolizează punerea în mormânt a lui Hristos. Mai apoi, se înconjoară biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Epitaf, semn al celor trei zile petrecute în mormânt.

Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de forma dreptunghiulară, pe care se află pictată icoana înmormântării lui Iisus. Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaf, apoi trec de trei ori pe sub masă. Trecerea se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor. După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf.

Ce înseamnă Vinerea Mare

Vinerea Mare este considerată ziua cea mai neagră din istoria creştinismului deoarece este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Iisus a murit astfel pentru mântuirea lumii.

Iisus a fost biciuit și obligat să parcurgă drumul execuției, purtându-și crucea în spate până pe Dealul Golgota. El purta pe cap o cunună de spini, pusă în semn de batjocură de către soldații romani. Ajuns pe Dealul Golgota, Iisus a fost pironit la mâini și la picioare, a fost batjocorit din nou de soldații romani și de evrei, iar El a spus: „Părinte iartă-le lor că nu știu ce fac!”.

Alături de El s-au aflat Fecioara Maria, Maria Magdalena și Ioan, ucenicul său.

După-amiază, Iisus a strigat către Tatăl Său: „Dumnezeul meu de ce m-ai părăsit?”, iar ultimele Sale cuvinte au fost: „Săvârșitu-s-a!” și „Părinte în mâinile Tale îmi dau Duhul Meu!”.

Soldații i-au înfipt apoi în coastă o lance. Iosif din Arimateea și Nicodim I-au luat apoi trupul de pe cruce, l-au uns cu uleiuri aromate și l-au înfășurat în giulgiu. Romanii au pecetluit apoi piatra mormântului, să fie siguri că trupul îi va rămâne acolo pentru totdeauna.

Obiceiuri și tradiții populare în Vinerea Mare. Ce nu trebuie făcut

Tradiţia populară descrie o serie întreagă de ritualuri legate de Vinerea Patimilor. În această zi, credincioşii ţin post negru pentru iertarea păcatelor şi pentru a avea spor şi sănătate.

Ouăle trebuie vopsite fie în Joia Mare, fie sâmbătă, în niciun caz în Vinerea Mare.

Tradiția populară mai spune că, în această zi, femeile nu trebuie să umple borș, să nu se scalde Necuratul în el. Nu trebuie să coacă pâine sau orice altceva, ca să nu ardă mâinile Maicii Domnului. De asemenea, nu trebuie să coasă, ca să nu orbească, și nici să spele, ca să nu o supere pe Sfânta Vineri.

Agricultorii nu trebuie să lucreze sau să semene nimic pe câmp, pentru că nu vor avea parte de rod. În această zi nu se sacrifică păsări sau animale.

De asemenea, nu se săvârşeşte Liturghia, iar morţii nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă.

În unele zone, de Vinerea Mare se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători și boli.

Credincioșii au intrat pe 15 martie în Postul Paștelui.

În cazul catolicilor și protestanților, Paștele a fost pe data de 4 aprilie.