Orașe din România, în pericol de dispariție. Lista localităților cu riscul cel mai ridicat

În România, realitatea ultimilor ani arată că multe orașe mici și medii își pierd treptat vitalitatea. Populația scade, tinerii pleacă spre marile centre sau în străinătate, iar investițiile întârzie să apară. În locul unei dezvoltări sustenabile, aceste comunități riscă să ajungă într-un punct critic: să devină irelevante din punct de vedere economic și social. O analiză recentă scoate la iveală o listă alarmantă de orașe pentru care viitorul este incert.

Ce înseamnă ca un oraș să „dispară”

Dispariția nu presupune ștergerea fizică de pe hartă, ci pierderea treptată a rolului social, economic și administrativ. Un oraș aflat pe acest drum vede cum populația se reduce, resursele se diminuează, iar infrastructura și serviciile publice se degradează. Potrivit unei analize publicate platforma digitală construct-intelligence.ro, în următorii 15 ani, până la 20% dintre orașele mici și medii din țara noastră riscă să devină irelevante. Nu vor dispărea brusc de pe hartă, însă își vor pierde încet rolul social, economic și administrativ.

Două dintre cauzele principale sunt exodul populației și îmbătrânirea demografică. „În ultimele două decenii, România a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Ponderea persoanelor peste 65 de ani a urcat la aproape 20% din totalul populației, iar trendul continuă să accelereze.

În același timp, marile orașe, precum București, Cluj, Iași și Timișoara, atrag forța de muncă și investițiile, lăsând în urmă zeci de centre urbane secundare care pierd oameni, proiecte și vitalitate economică”, mai spune analiza, potrivit mediaflux.ro.

Care sunt criteriile care arată riscul de dispariție

Studiul a creat un „Indice de Risc de Irelevanță Urbană”, bazat pe cinci piloni: demografie, migrație, dinamica proiectelor, conectivitate și dependență economică.

Demografia este esențială. Acolo unde natalitatea este scăzută și tinerii pleacă, comunitățile îmbătrânesc rapid. Migrația, externă și internă, subțiază forța de muncă și lasă în urmă localități tot mai fragile. Lipsa proiectelor și a investițiilor noi agravează situația, iar conectivitatea deficitară izolează și mai mult orașele. În plus, dependența de un singur sector economic, fie el minier, industrial sau energetic, devine o vulnerabilitate atunci când acel sector intră în colaps.

Care sunt orașele considerate cele mai expuse

Lista realizată de specialiști cuprinde zece orașe cu risc ridicat sau mediu-ridicat. Reșița, de exemplu, a pierdut simbolul industriei sale, UCM Reșița, intrată în faliment în 2025. Câmpulung a resimțit din plin prăbușirea ARO, iar populația a ajuns la doar 27,574 de locuitori. Petroșani și Lupeni, orașe miniere, au rămas fără alternative economice solide, în timp ce Motru suferă de pe urma dependenței de sectorul energetic.

Roman se confruntă cu declin demografic și economic, iar Tecuci și Turnul Măgurele au de-a face cu dificultăți majore din cauza izolării geografice și economice. Reghin se sprijină în continuare pe industria lemnului, vulnerabilă la presiuni externe, iar Tulcea trăiește aproape exclusiv din turism, sector instabil și dependent de factori externi.

De ce este accentuat fenomenul în această perioadă

Declinul are rădăcini adânci, dar câți factori îl grăbesc. Scăderea naturală a populației, combinată cu migrația externă, lasă orașele mici fără resurse umane. Îmbătrânirea populației (aproape 20% dintre români au peste 65 de ani) crește presiunea asupra sistemelor sociale și medicale.

În paralel, numărul autorizațiilor de construire scade constant, iar aproape 70% dintre noile locuințe se ridică în mediu rural periurban, nu în orașele care ar avea cea mai mare nevoie de revigorare.

Specialiștii propun politici demografice pentru susținerea natalității și revenirea celor plecați, dar și programe economice pentru diversificarea activităților locale. Infrastructura este un alt element decisiv: autostrăzile și căile ferate ar putea conecta orașele mici la marile centre, facilitând atragerea de investiții. Totodată, revitalizarea urbană (școli moderne, spitale dotate, spații culturale) ar putea reda atractivitatea acestor comunități.

Cum ar putea arăta viitorul

Dacă tendințele se mențin, în următorii 10-15 ani una din cinci localități urbane mici și medii din România riscă să devină irelevantă. 

Cu toate acestea, orașele care reușesc să atragă fonduri, să-și modernizeze infrastructură și să-și diversifice economia ar putea transforma această amenințare într-o șansă de reinventare.