An crucial pentru estul Europei: Alegeri în România, Ucraina şi Republica Moldova, urmărite cu mare interes de Rusia

2019 este anul alegerilor în Europa de Est! Pe lângă alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în România şi Ucraina îşi va alege conducătorul pentru următorii 5 ani, iar moldovenii vor fi chemaţi la urne pentru a stabili compoziţia noului Parlament.

Toate aceste alegeri vor fi urmărite cu foarte mare atenţie de către ruşi care vor dori să îşi sporească influenţa în regiune şi chiar să impună lideri care să le fie servili. Cu siguranţă, Moscova nu va avea nicio problemă nici în a continua răspândirea de propagandă şi de ştiri false precum au făcut în toate alegerile importante din ultimiiani.

Alegeri parlamentare Republica Moldova

Primii care vor fi chemaţi la vot vor fi moldovenii pe 24 februarie. Aici votul va fi unul crucial pentru direcţia în care Chişinăul se va îndrepta, iar sondajele de opinie arată că momentan direcţia pare să fie spre Moscova şi nu spre Bruxelles.

Astfel, socialiştii preşedintelui pro-rus Igor Dodon sunt lideri detaşaţi în sondajele de opinie, unele arătând că ar putea să obţină chiar şi peste 40% din locurile din viitorul legislativ de la Chişinău. Un asemenea rezultat va fi o mare victorie pentru Moscova, care îşi va asigura controlul total asupra Republicii Moldova.

Pe locul doi se clasează Partidul Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, un personaj extrem de controversat care nu s-a sfiit să îşi exercite controlul asupra politicii de peste Prut alternând între poziţii pro-ruse şi pro-europene.

Pentru forţele pro-române cifrele nu arată bine, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al Maiei Sandu, cu 7,4%, în timp ce Partidul Politic ‘Platforma Demnitate şi Adevăr’ (PPDA), al lui Andrei Năstase, acumulează doar 5% din intenţiile de vot. Acestea vor face o alianţă în viitorul executiv de la Chişinău.

Alegeri prezidenţiale Ucraina

Pe 31 martie 2019 se vor prezenta la urne şi ucrainienii pentru a îşi alege preşedintele pentru următorii 5 ani. Petro Poroşenko, primul preşedinte de la Kiev după înlăturarea de la putere a lui pro-rusului Viktor Ianukovici în urma Maidanului, va încerca să obţină un nou mandat în fruntea statului.

Conform ultimelor sondaje, favorită este însă fostul premier Iulia Timoşenko, care conduce cu procent de 16-18%. După mandatul de premier, aceasta a fost condamnată la 7 ani de puşcărie pentru abuz de putere, pentru că a semnat în 2009 un acord de aprovizionare cu gaz rusesc fără a avea aprobarea Guvernului de la Kiev, fiind eliberată în 2014. Aceasta sentinţă a fost privită cu scepticism atât de Uniunea Europeană, cât şi de Rusia.

Ca un fapt inedit, în luna noiembrie când a fost în vizită la Cernăuţi, Timoşenko a fost aşteptată cu proteste de „Fraţii Ucrainei”, fiind acuzată atât că este „un agent al Rusiei”, iar reprezentanţa partidului său din nordul Bucovinei „Batkivşcina” slujeşte „interesele României, şi nu ale Ucrainei

Actualul preşedinte Poroşenko a pornit extrem de prost în sondaje, dar a revenit după incidentul naval cu Rusia din Marea Neagră din 25 noiembrie şi impunerea stării de urgenţă l-au ajutat să câştige popularitate, el fiind de altfel criticat de detractorii săi, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, că a recurs la ”o provocare preelectorală”. În prezent, acesta este cotat cu 14% din intenţiile de vot.

Candidatul clasat pe poziţia a treia în preferinţele electoratului este actorul şi comicul Vladimir Zelenski, cu 8-12% din intenţiile de vot.

Între alţi candidaţi se numără fostul ministru al apărării Anatoli Griţenko, prorusul Iuri Boiko, fost ministru al energiei, şi populistul Oleg Liaşko.

Campania începe pe fondul acuzaţiilor formulate de Poroşenko şi de atotputernicul ministru de interne, Arsen Avakov, conform cărora Rusia intenţionează să se amestece în procesul electoral din Ucraina.

Rezultatul alegerilor va fi extrem de important pentru viitorul în care se va îndrepta Ucraina şi în funcţie de câştigător ar putea avea loc şi noi evoluţii în conflictul armat cu Rusia.

Alegeri în România

Alt scrutin foarte important pentru regiune va fi cel privind Parlamentul European care va avea loc la finalul lunii mai, iar temerile sunt importante având în vedere ascensiunea partidelor extremiste şi a liderilor populişti.

Finalul de an va aduce alegeri prezidenţiale în România unde Klaus Iohannis va lupta pentru un nou mandat de cinci ani. Dacă la noi nu există un risc considerabil de o schimbare de direcţie pro-rusă, riscul îl reprezintă însă o îndepărtare de Bruxelles în cazul câştigării alegerilor de candidatul susţinut de PSD-ALDE. Coaliţia aflată la putere nu a anunţat un candidat oficial, dar Liviu Dragnea a declarat la final de 2018 că nu exclude o candidatură nici a lui nici a lui Tăriceanu.