Analiză B1TV.RO: Emmanuel Macron, între campania de vaccinare și campania electorală. Cum încearcă președintele Franței să reseteze agenda internă, cu câteva luni înainte de un scrutin crucial pentru viitorul UE

Analiză B1TV.RO: Emmanuel Macron, între campania de vaccinare și campania electorală. Cum încearcă președintele Franței să reseteze agenda internă, cu câteva luni înainte de un scrutin crucial pentru viitorul UE
Sursa foto: Facebook/Emmanuel Macron

Ne mai despart câteva luni de unul dintre cele mai importante scrutine pentru viitorul UE.  Programate pentru primăvara anului viitor, alegerile prezidențiale din Franța se anunță deja, potrivit sondajelor,  fie o reeditare a disputei din 2017 dintre Emmanuel Macron și Marine Le Pen, fie o confruntare între actualul președinte al republicii și Eric Zemmour, surpriza acestor alegeri. Însă contextul pandemiei poate da toate calculele și previziunile peste cap, inclusiv o propulsare a extremelor în al doilea tur al alegerilor care să îl scoată pe Macron din joc dacă absenteismul va fi unul masiv.

Marine Le Pen/Facebook

Prin intermediul unui discurs adresat marți seara națiunii franceze, Emmanuel Macron a plonjat în cursa electorală pentru un nou mandat la Palatul Elysee, deși nu și-a prezentat încă intenția de a candida. Anunțată încă de vinerea trecută, în contextul înrăutățirii sitației epidemiologice, ieșirea președintelui Franței a avut ca scop încercarea de a reseta agenda mass-mediei și de a recupera prim-planul discursului public.

Ea vine în contextul în care Emmanuel Macron a pierdut până acum inițiativa precampaniei pentru alegerile prezidențiale de anul viitor, lăsând multe fronturi descoperite după discursul din vară în care anunța introducerea certificatului verde pentru majoritatea activităților publice. De atunci Franța s-a confruntat cu proteste ample în marile orașe dar și cu ascensiunea lui  Eric Zemmour, noua stea a dreptei franceze și, potrivit ultimelor sondaje, unul dintre principalii contracandidați ai lui Macron.

Misiunea de a capta electoratul partidelor tradiționale

Actualul președinte al Franței va avea în al doilea tur al alegerilor aceeași misiune dificilă ca în 2017: contracararea extremei drepte printr-un mesaj care subliniază locul central al republicii pentru continuitatea proiectului european, alternativa fiind haosul. Macron va încerca să seducă electoratul republican al dreaptei moderate, cu puternice accente etatiste în Franța, dar va urmări totodată să mențină ancorată simpatia votanților de stânga, un bazin electoral care s-a dovedit crucial pentru actualul președinte în 2017.

Această ecuație electorală s-a reflectat marți seara în discursul președintelui Franței. Deși a reprezentat un punct de plecare,  situația sanitară a ocupat un loc secund. Din acest punct de vedere Macron a vorbit despre reluarea luptei cu epidemia și chiar despre un „al cincilea val” care „a început în Europa”. Au fost câteva anunţuri privind introducerea unor noi măsuri, precum obligativitatea celor peste 65 de ani de a primi o a treia doză de vaccin, în caz contrar îşi pierd dreptul la certificatul sanitar începând cu 15 decembrie. De asemenea, toate “relaxările propuse au fost amânate”, Macron făcând apel la „responsabilitatea” francezilor.

Cea mai mare parte a discursului de 27 de minute a vizat apărarea mandatului său și lansarea unor noi subiecte de dezbatere. Într-o lungă listă de măsuri, Macron a enumerat schimbări în domeniul educației, adoptarea contractului de muncă pentru tineri, reforma asigurărilor pentru șomaj, măsuri privind autonomia financiară a vârstnicilor, noi metode de recrutare a polițiștilor, lupta împotriva traficului de droguri sau chiar planul său de investiții „Franța 2030”.

Au urmat apoi prezentarea unor teme separate care vor anima conversațiile politice în lunile următoare. Acesta era de fapt efectul dorit de către candidatul Macron ascuns prea mult în spatele președintelui în exercițiu.

Relansarea construcției de reactoarelor nucleare

În mod programatic, Macron a anunțat intenția de a „relansa construcția reactoarelor nucleare”, fără a vorbi însă despre un plan concret în acest sens. Dincolo de mizele energetice importante, Franța fiind la rândul ei lovită de criza europeană, anunțul vine în contextul afacerii AUKUS care a lovit puternic în prestigiul Franței și în industria sa navală, dar a furnizat muniție naționaliștilor și extremei drepte.

Contractul francez privind furnizarea de submarine nucleare în valoare de câteva zeci de miliarde de euro a fost dat uitării de către guvernul australian și înlocuit cu un vast parteneriat de securitate în zona indo-pacifică, încheiat între SUA, Australia și Marea Britanie. Prima iniţiativă majoră a acestui nou pact numit AUKUS va fi livrarea unei flote de submarine cu propulsie nucleară Australiei.

După ce Australia a renunțat la contractul negociat cu Franța, Macron a inițiat o furtună diplomatică fără ca afacerea submarinelor să își mai schimbe cursul.  SUA au susținut că această mișcare, care va înarma aliatul din Pacific cu capabilități militare superioare, va permite Australiei să limiteze mai bine o eventuală expansiune chineză în regiune.

În urma unei întâlniri bilaterale la sfârșitul lunii trecute, Macron a declarat că se așteaptă ca Biden să își asume un nou „angajament” de a sprijini operațiunile anti-teroriste franceze în regiunea Sahel din Africa. Macron a spus că cei doi aliați vor dezvolta „o cooperare mai puternică” pentru a preveni ca o neînțelegere similară să se repete. Prin abordarea proiectelor nucleare civile este posibil ca Macron să țintească acel electorat umilit de modul în care Franța a fost trimisă la colț în cadrul unor aranjamente strategice menite să reseteze raporturile de forțe în Pacific.

Amânarea reformei pensiilor

Pentru a ține la distanță atacurile venite dinspre Partidul Socialist și mișcarea mult mai radicală a lui Mélenchon, unul dintre cele mai importante anunțuri ale lui Macron a vizat reforma pensiilor, amânată înainte de alegerile prezidențiale.

„Nu sunt îndeplinite condițiile pentru relansarea acestui proiect”, a spus el, invocând „nevoia de consens larg” ce va fi obținut abia la finalul crizei sanitare. „Cu toate acestea, ambiția noastră nu s-a schimbat”, a spus Macron, afirmând că „din 2022 va fi necesar să luăm decizii clare”.

Pentru Emmanuel Macron electoratul de stânga rămâne unul crucial. Să nu uităm că actualul președinte este un produs politic al lui Francois Hollande și că mare parte din electoratul său a fost unul care a votat în mod tradițional cu Partidul Socialist. Cu siguranță, lucrurile vor evolua diferit la urne anul viitor după un mandat în care planuri ambițioase de luptă împotriva sărăciei au fost dublate de măsuri menite să reformeze statul providență.

Anne Hidalgo/Facebook

Cu toate acestea, sunt slabe șanse ca stânga să prezinte un candidat unic la următoarele alegeri, ceea ce întărește poziția lui Macron. Cel mai probabil, acest electorat va trebui inițial să opteze între platforma radicală a lui Jean-Luc Mélenchon, Anne Hidalgo, candidata socialiștilor, și programul politic al verzilor.

Jean-Luc Mélenchon /Facebook

Întrucât nu este candidat oficial, Președintele a dorit să exprime necesitatea reformelor profunde, cu sau fără el la Palatul Elysee. Dar mai presus de toate, este o modalitate de a se proiecta deja în perspectiva unei posibile realegeri.

Deși a fost una dintre cele mai dezbătute teme ale mandatului său prezidențial, în ultimele luni guvernul a bătut în retragere cu privire la viitorul reformei pensiilor, suspendată din martie 2020, pe fondul crizei sanitare. Schimbările s-au izbit de opoziția fermă a sindicatelor și a patronatelor. Mulți i-au reproșat președintelui Macron că reforma pensiilor a devenit un obiectiv politic total deconectat de realitate.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi din Franța a publicat recent un raport care atrage urgent atenția asupra deficitelor acumulate la sistemul de pensii, fapt ce indică necesitatea urgentă a asumării unei decizii politice.  Fie că este vorba despre creșterea vârstei de pensionare, a reducerii punctului de pensie sau de creșterea valorii contribuțiilor, luarea unor măsuri mai puțin populare nu poate fi amânată la nesfârșit.

În ciuda unui armistițiu de moment, vorbind deschis în favoarea creșterii vârstei legale, Macron face un pariu îndrăzneț. Mai sunt și altele: confirmarea înăspririi regulilor ajutorului de șomaj cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale constituie de asemenea asumarea de riscuri politice.

Referiri explicite la adresa lui Eric Zemmour, unul dintre principalii contracandidați

Pentru a contracara discursul xenofob și antiislamist al lui Eric Zemmour, Emmanuel Macron a anunțat prezentarea în primul trimestru al anului 2022 a unei legi de securitate internă. Un proiect dezvăluit la momentul potrivit, în timp ce dreapta și extrema dreaptă ocupă prim-planul știrilor politice, iar tabăra macronistă încearcă să atragă electoratul republicanilor.

Eric Zemmour / Facebook

Cât despre Eric Zemmour, președintele i-a rezervat o referire explicită, lăudând Franța „puternică în spiritul său de rezistență (…) la supunere, la dogmă, la obscurantism, la întoarcerea naționalismului”. „Să nu ne fie frică să credem în noi înșine, o merităm”, a spus el înainte de a încheia.

Ce spun sondajele de opinie cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța

Potrivit ultimelor sondaje date publicității, candidatul de dreapta Eric Zemmour se va califica în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale franceze din luna aprilie a anului viitor, alături de preşedintele Macron.

Zemmour, jurnalist politic şi realizatorul emisiunii Face à l’Info de la CNews, între 2019 şi 2021, a dominat media franceză în ultimele luni, cu comentarii provocatoare referitoare la islam, imigranţi şi femei. El ar urma, potrivit sondajului, să o depășească în cursa electorală pe lidera de extremă-dreapta Marine Le Pen.

Un sondaj Ifop-Fiducial efectuat pentru ziarul Le Figaro şi postul TV LCI, făcut public de BFM TV, arată că Zemmour ar obţine 17% din voturi în primul tur al alegerilor, cu mult în urma lui Macron, care ar atrage 25%, dar înaintea lui le Pen, cu 16% din voturi.

De asemenea conservatorul Xavier Bertrand ar atrage un sprijin de 13%, dacă ar câştiga alegerile primare din partidul Les Republicains. Un scor mult mai mic ar fi obținut de candidata Partidului Socialist, Anne Hidalgo, cotată cu 5% în opțiunile electoratului în timp ce Jean-Luc Melenchon, reprezentnt al stângii radicale s-ar bucura de 9%.

Pe de alte parte, un factor crucial al alegerilor va fi prezența la urne, un nivel ridicat de absenteism, ușor de anticipat în contextul pandemiei ar putea favoriza candidați cu reforme radicale precum Melenchon, Zemmour și Marine Le Pen.