Analiză // Trupele americane, somate să părăsească Irakul. Impactul la nivelul strategic al Statelor Unite al unui astfel de scenariu (FOTO)

Pe data de 5 ianuarie, parlamentul irakian a adoptat o rezoluţie prin care a cerut tuturor trupelor străine să părăsească teritoriul irakian. Deşi rezoluţia nu a făcut referire directă la trupele americane, a menţionat totuşi trupele „coaliţiei anti-ISIS”, care este condusă de Statele Unite.

Doar două zile mai târziu, pe 7 ianuarie, Statele Unite a anunţat că-şi pregăteşte trupele pentru retragere. În aceeaşi zi, însă, şeful Statului major american a infirmat informaţia retragerii, argumentând cămesajul care indica acest lucru „a fost trimis din greşeală”.

Presupunând că Statele Unitese conformează solicitării parlamentului irakian, la o primă-interpretare s-ar putea spune ca situația ar avantaja Iranul (care, de asemenea, are forțe militare in Irak). Oricum, decizia parlamentului irakian vine într-un moment suspect de convenabil Iranului, care are o influențăfoarte mare asupra Irakului.Dar înfapt, o eventuală retragere nu ar lezafoarte mult interesele Statelor Unite dinIrak. Asta datorită faptului că, chiar şi cu plecarea forțelor sale regulate, tot vor mai rămâne trupe americane sub forma aşa-numițilorcontractori privați(în esenţă mercenari). Iar aceștia vor asigura o prezență continuăa Departamentului de Apărare american.

Foto: Militari americani (sursă foto: Facebook / US Army)

• Ce sunt contractorii privaţi

Există două tipuri de contractori, civili şi militari. Noi vom face referire doar la cea de a doua categorie, o bună parte a căreia este compusă din foşti membri ai forţelor armate regulate, iar unii chiar din rândul forţelor speciale. La un moment dat, reprezentau o forţă esenţială pentru susţinerea efortului militar american din Irak.

Contractori privaţi au fost utilizaţi de decenii, de exemplu pentru protecţia diplomaţilor ce activau în zone ostile, dar niciodată nu au fost utilizaţi ca o armată per se. Potrivit STRATFOR, motivul pentru care au început să fie utilizaţi ca o forţă militară a fost faptul că Statele Unite şi-au propus schimbarea regimului irakian şi reconstrucţia ţării, obiective care necesitau o oarecare stabilitate şi siguranţă, lucruri care la rândul lor impuneau nevoia unei forţe militare mari.

În plus, guvernul american nu primise nici suficiente fonduri pentru a susţine o forţă militară regulată mai mare decât a avut. Prin urmare, au trebuit să fie folosite soluţii alternative pentru a umple rândurile în zonele din Irak în care nu existau suficiente trupe.

Foto: Liderul Suprem al Iranului, Ali Khamenei (sursă foto: Twitter / Ali Khamenei)

• Ce rol au contractorii privaţi

În esenţă, sunt un fel de grupuri proxy, plătite de către guvern. Este varianta occidentală a miliţiilor shiite (utilizate de Iran), a miliţiilor sunite (utilizate de Turcia) sau a „Omuleţilor Verzi” (utilizaţi de Rusia). Iar în Războiul din Irak şi în cel din Afganistan au fost utilizaţi ca o formă de „externalizare a efortului de război” (aşa-numitul „war outsourcing”).

De regulă sunt utilizaţi pentru misiuni de protecţie, fie a unor diplomaţi, a unor zone strategice, a contractorilor civili (constructori, angajaţi din domeniul energetic, etc) sau misiuni specifice armatei (ex. asigurarea unor perimetre).

Contractorii permit guvernelor care îi plătesc să acţioneze cu mai puţină supraveghere din partea autorităţilor. Acesta fiind un avantaj foarte mare, mai ales în cazul operaţiunilor militară delicate, în urma cărora ar putea rezulta un număr mare de victime – şi pe cale de consecinţă şi scandaluri de natură politică.

Tocmai din cauza existenţei atât de multor necunoscute, este şi greu de stabilit (chiar şi cu aproximaţie) câţi contractori privaţi exista în Irak.

Foto: Militari americani (sursă foto: Facebook / US Army)

• Câţi contractori privaţi exista pe teritoriului Irakului

Numărul exact al contractorilor privaţi este practic imposibil de determinat din cauza faptului că nu exista obligativitatea pentru companii de a preciza cât personal au desfăşurat într-o tară sau alta şi pentru ce scop. Estimările îi pun, însă, undeva la ordinul câtorva mii.

Contractorii privaţi au fost prezenţi pe teritoriul irakian încă din 2003, inclusiv în perioada retragerii armatei regulate americane din intervalul 2012-2014. Această situaţie i-a permis preşedintelui Barack Obama să susţină public că a retras trupele americane din Irak, când în fapt, contractori privaţi încă operau acolo – lucru care a asigurat o prezenta militară americană.

La apogeu, numărul lor era comparabil cu cel al forţelor regulate americane. În 2006, de exemplu, când erau desfăşuraţi 136.000 de soldați, existau şi aproximativ 100.000 de contractori privaţi. Practic, la acea dată, numărul de militari străini era dublu faţă de cel oficial.

Potrivit celor mai recente date centralizate de analiştii de la STRATFOR, în Irak, în momentul de faţă, s-ar mai afla doar aproximativ 6.000 de soldaţi americani din cadrul forțelor regulate.

Foto: Președintele american Donald Trump (sursă foto: hepta.ro)

• Unde în Orientul Mijlociu mai are Statele Unite poziţionate trupe

Într-o ipotetică retragere a forţelor americane din Irak, situaţia strategică din zonănu s-ar schimba foarte multă întrucât Statele Unite oricum au o prezențăconsistentăîn regiune, precum şi mijloacele de a o desfăşura foarte rapid.În plus, numărul (oficial) de forţe regulate americane din Irak este relativ mic comparativ cu dispozitivele pe care le are în alte ţări din regiune şi este doar o mică parte din efectivele totale din Orientul Mijlociu.

Ca o paranteză, 6.000 de soldaţi este un număr mic pentru a gestiona probleme de securitate dintr-o ţară a cărei întindere este aproximativ cât a României.

Astfel, potrivit datelor oferite de Statista.com, Statele Unite mai are trupe în următoarele ţări:

• Afghanistan – 14.000 de soldați
• Kuweit – 13.000 de soldați
• Qatar – 13.000 de soldați
• Bahrain – 7.000 de soldați
• Emiratele Arabe Unite – 5.000 de soldați
• Iordania – 3.000 de soldați
• Arabia Saudită – 3.000 de soldați
• Oman – 606 de soldați

Total: 58.606 + 6.000 din Irak

La aceste forţe se adaugăFlota a Şasea din Mediterană şi Flota a Cincea din Golful Persic.

Foto: Membri ai Corpului Gărzii Revoluției Islamice (sursă foto: hepta.ro)

Evoluţia numărului de trupe americane din Irak în intervalul 2003-2019, potrivit datelor centralizate de STRATFOR

• 2003 – 150.000 de soldați
• 2004 – 122.000 de soldați
• 2005 – 150.000 de soldați
• 2006 – 136.000 de soldați
• 2007 – 132.000 de soldați
• 2008 – 157.000 de soldați
• 2009 – 142.000 de soldați

August 2010 – preşedintele american Barack Obama declara încheiată misiunea trupelor americane din Irak

• 2010 – 110.000 de soldați
• 2011 – 47.000 de soldați

Decembrie 2011 – trupele americane părăsesc Irakul

• 2012 – 0 soldați
• 2013 – 0 soldați
• 2014 – 0 soldați

Iunie 2014 – Barack Obama primeşte o cerere de asistenţă militară din partea guvernului irakian împotriva Statului Islamic

• 2015 – 3.100 de soldați
• 2016 – 3.550 de soldați
• 2017 – 5.262 de soldați
• 2018 – 5.262 de soldați

Decembrie 2019 – Statele Unite trimite trupe adiţionale în Irak, ca urmare a atacului efectuat asupra ambasadei sale din Baghdad de către miliţii pro-iraniene

• 2019 (decembrie) – 6.000 de soldați