Boris Johnson a admis că-şi va încălca promisiunea cu privire la realizarea Brexitului pe 31 octombrie. Şi a încercat să şantajeze Camera Comunelor

Premierul britanic, Boris Johnson, a admis, vineri, în Camera Comunelor, că nu va putea totuşi înfăptui Brexitul până la data de 31 octombrie, transmite BBC.

Este a doua încălcare a promisiunilor făcute în termeni absoluţi atunci când a devenit premier. La acea dată a declarat că ar prefera să „moară într-un șanț” decât să ceară o amânare a Brexitului. În cele din urmă, a cerut o amânare a Brexitului, prin intermediul unei cereri nesemnate (va trebui, însă, să trimită şi una semnată).

Ulterior acelei declarații, a mai precizat în termeni similari că „va face (Brexitul) sau va muri”.

Din punct de vedere legal, BorisJohnson era obligat să ceară o amânare a Brexitului din cauza faptului că pe data de 4 septembrie Camera Comunelora adoptat o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord.

Tentativa de şantaj la adresa parlamentului

Tot joi, Boris Johnson a cerut şi organizarea de alegeri anticipate pe data de 12 decembrie 2019, astfel încât să fie depăşit blocajul decizional în care legislativul britanic se afla.

A fost a treia astfel de solicitare a lui Boris Johnson.

Pentru a-i convinge pe parlamentari să aprobe organizarea de alegeri anticipate, Boris Johnson le-a promis că le va acorda mai mult timp să discute despre acordul de Brexit.

„Mi-e teamă că, după cum arată lucrurile, prietenii noştri din UE vor răspunde cererii parlamentului (britanic – n.r.) prin acordarea unei noi amânări (a Brexitului – n.r.), ceea ce chiar nu-mi doresc”, a declarat Boris Johnson în Camera Comunelor.

„Aşa că pentru a rezolva această problemă (înfăptuirea Brexitului – n.r.) este să fiu rezonabil cu parlamentul şi să declar că dacă îşi doreşte cu adevărat mai mult timp să studieze acest acord excelent, îl pot avea, dar numai dacă va fi de acord cu alegeri anticipate pe 12 decembrie”, a adăugat premierul britanic.

În fapt, însă, Boris Johnson nu are în prerogative posibilitatea de a acorda parlamentului timp pentru dezbateri, parlamentul putând face acest lucru cu sau fără acordul lui.

De asemenea, alegerile anticipate nu pot avea loc decât cu acordul parlamentului, acord pe care este neclar dacă îl va avea întrucât partidele de opoziţie nu sunt foarte hotărâte în privinţa aceasta.

Foto: Boris Johnson în Camera Comunelor (sursă foto: Facebook / UK Parliament)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 22 octombrie– Parlamentul britanic aprobă transpunerea acordului deBrexitîn legislația națională;
• 17 octombrie– Boris Johnson și liderii UEau căzut de acordcu privire la un acord deBrexit
• 17 octombrie– Consiliul Europeana aprobatnoul acord pentruBrexitși au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
• 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europene o propunere deBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
• 18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie– Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie– Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaîn Camera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.