Liderii europeni se vor pronunţa asupra amânării Brexitului pentru a treia oară. Emmanuel Macron ezită

Liderii europeni vor trebui, vineri, să se pronunţe dacă sunt (sau nu) de acord cu amânarea Brexitului până pe 31 ianuarie 2020, aşteptările fiind să fie votată o amânare. Cu toate acestea, semne de îndoială cu privire la o a treia amânare ar exista chiar într-unul dintre cei doi piloni de bază ai Uniunii Europene:Franţa, transmite BBC.

Motivul fiind că preşedintele Emmanuel Macron „ar fi sătul” de problematica Brexitului, ce s-a întins deja pe parcursul a trei ani. Din acest motiv, el ar fi în favoarea unei amânări a Brexitului, însă nu până pe 31 ianuarie 2020, ci mai devreme de acea dată.

De precizat că pe 18 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care susţine o nouă amânare a Brexitului. Vineri, problematica amânării lui urmând a fi discutat în cadrul Consiliului European.

În situaţia în care Franţa nu va fi de acord cu o amânare, luni, ar putea fi organizat un nou summit UE, în care să se ia o hotărâre finală. Acordul unanim al membrilor UE este obligatoriu pentru prelungirea perioadei de Brexit.

Între timp, premierul britanic Boris Johnson a precizat că săptămâna viitoare Brexitul v avea loc, cu sau fără un acord. El este, însă, obligat prin lege să înfăptuiască un Brexit cu acord, prin urmare declaraţiile lui nu sunt în măsură să fie serioase.

Chiar şi în scenariul (foarte probabil) în care liderii europeni vor fi de acord cu o amânare a Brexitului, este puţin probabil că Marea Britanie să poată duce până la capăt toate formalităţile legale producerii Brexitului pe 31 octombrie.

Asta pentru că guvernul Marii Britanii trebuie mai întâi să transpună prevederile acordului de Brexit în legislaţia naţională, iar ulterior, să supună legislaţia naţională votului parlamentului britanic. Ori acest proces durează, de regulă, câteva luni. Mai ales că nici parlamentul britanic nu pare să se grăbească să îndeplinească formalităţile necesare pentru că Brexitul să se producă pe 31 octombrie.

Foto: Demonstrant anti-Brexit (sursă foto: hepta.ro)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 22 octombrie– Parlamentul britanic aprobă transpunerea acordului deBrexitîn legislația națională;
• 17 octombrie– Boris Johnson și liderii UEau căzut de acordcu privire la un acord deBrexit
• 17 octombrie– Consiliul Europeana aprobatnoul acord pentruBrexitși au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
• 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europene o propunere deBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
• 18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie– Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie– Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaîn Camera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.