Cine ar câștiga alegerile parlamentare din Marea Britanie dacă ar avea loc astăzi. Scădere abruptă pentru Partidul Brexit. Ce partide se află în topul preferinţelor (FOTO)

Partidul Conservator, condus de Boris Johnson, dominăcategoric sondajele din Marea Britanie, având o diferenţă de 12% peste adversarul tradiţional, Partidul Laburist, condus de Jeremy Corbyn, se arată în datele prezentate de BBC.

Partidul Conservator are un procentaj atât de mare în ciuda modului cel puţin stângaci în care a gestionat Brexitul. Tot Partidul Conservator fiind şi cel care a iniţiat referendumul pentru Brexit în 2016. De asemenea, se bucura de o popularitate tot mai mare în ciuda eşecurilor repetate ale premierului Boris Johnson, care este şi liderul Partidului Conservator.

În schimb, Partidul Brexit, condus de Nigel Farage, a scăzut foarte mult din luna mai încoace.

Situaţia din cel mai recent sondaj, publicat pe 30 octombrie:

1. Partidul Conservator – 36%
2. Partidul Laburist – 24%
3. Liberal-Democrații – 18%
4. Partidul Brexit – 11%
5. Alte partide – 5%

Cifrele din sondaje sunt complet opuse rezultatelor de la alegerile europarlamentare de pe 26 mai, care aratăastfel:

1. Partidul Brexit – 30,5%
2. Liberal-Democrații – 19,6%
3. Partidul Laburist – 13,6%
4. Verzii – 11,8%
5. Partidul Conservator – 8,8%

Această diferenţă poate da de înţeles că britanicii au ales să trimită în Parlamentul European un partid anti-european (în speţă Partidul Brexit), dar nu doresc acelaşi partid în parlamentul naţional. În schimb, în Camera Comunelor ar dori preponderent tot partidele tradiţionale, adică pe cel Laburist şi pe cel Conservator.

Aşa s-ar explica de ce, în perioada iunie-iulie, Partidul Brexit avea peste 20% în sondaje, depăşind Partidul Conservator şi aproape depăşind şi Partidul Laburist. Pentru că ulterior Partidul Brexit să scadă gradual, până la 11%.

Foto: Nigel Farage (în centru), liderul Partidului Brexit (sursă foto: Facebook / Nigel Farage)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 28 octombrie– Camera ComunelorrespingepropunerealuiBoris Johnsonde organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
• 28 octombrie– Consiliul Europeanaprobă amânareaBrexituluipentru data de 31 ianuarie 2020;
• 22 octombrie– Parlamentul britanicaprobătranspunereaacordului deBrexitîn legislația națională;
• 17 octombrie–Boris Johnsonși liderii UEau căzut de acordcu privire la un acord deBrexit
• 17 octombrie– Consiliul Europeana aprobatnoul acord pentruBrexitși au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
• 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europeneo propuneredeBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
• 18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie–Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie–Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaînCamera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat laUniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;