Belarus: Regimul Lukașenko se clatină. Primele dezertări și fisuri în aparatul de securitate

Aleksandr Lukașenko e președinte în Belarus de 26 de ani și, din vară, se confruntă cu cele mai ample proteste. Mișcarea contestatară a căpătat forță mai ales după ce autoritățile l-au declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din august cu peste 80% din voturile exprimate, rezultat contestat de populație, observatori internaționali, Uniunea Europeană, SUA, Canada și alte țări. Doi factori, însă, l-au ajutat pe Lukașenko să se mențină la putere: sprijinul Rusiei și susținerea puternicelor servicii de securitate bieloruse. Kremlinul nu pare pregătit deocamdată să-l abandoneze pe Lukașenko, dar semne ale schimbării vin de la forțele de securitate, se arată într-o analiză a Foreign Policy.

Plecări din forțele de securitate bieloruse, unul dintre principalii piloni de susținere ai regimului Lukașenko

Ministerul de Interne e cea mai mare instituție de impunere a legii din Belarus, cu circa 13.000 de angajați. El reprezintă coloana vertebrală a regimului Lukașenko și ce se întâmplă în ierarhia sa dictează evoluția politică a țării.

Dacă forțele de ordine nu ar mai respecta dispozițiile lui Lukașenko și ar înceta să mai reprime manifestațiile, întregul regim s-ar prăbuși ca un castel de cărți de joc. Și există semne că acest lucru s-ar putea întâmpla, notează FP.

Membrii forțelor de ordine trebuie să decidă dacă sunt de partea regimului vinovat de încălcări flagrante ale drepturilor omului sau dacă vor să fie de partea poporului. Pentru ei, asta înseamnă că, la un moment dat, când va exista o anchetă asupra celor petrecute, ei vor fi în rândul celor investigați sau parte din cei care investighează.

Plecările din Ministerul de Interne și din alte instituții de impunere a legii au început încă din timpul campaniei elctorale pentru prezidențiale și continuă până azi. Angajații au început să demisioneze încă de atunci, când Lukașenko a apelat la forțele de ordine pentru a-și reduce la tăcere contracandidații. Unii angajați ai Ministerului de Interne nu s-au prezentat la muncă nici măcar în ziua alegerilor.

Potrivit informațiilor obținute de International Strategic Action Network for Security, rata defectărilor a crescut imediat după scrutinul fraudat și primele proteste reprimate violent. Au existat mai bine de 300 de informări despre ofițeri eliberați din principalul departament al ministerului, la finele lunii august. Pierderile de personal au continuat în septembrie, iar apoi ritmul plecărilor a scăzut semnificativ.

La 1 noiembrie, personalul principalului directorat din Minsk al Ministerului de Interne a scăzut cu 18%. Un alt departament important de securitate din Minsk a pierdut 29% din angajați. Mulți dintre cei concediați au fost ajutați cu bani strânși de diaspora bielorusă.

Rețeaua By_Pol ar putea pune bazele unei noi poliții și procuraturi

O parte din membrii activi sau foști membri din agențiile de aplicare a legii au admis că regimul Lukașenko e ilegitim. Ei s-au unit în By_Pol, o rețea de angajați din poliție, poliția de frontieră, procuratură, criminalistică și KGB. Acești oameni au trecut de partea poporului. Iar numărul lor continuă să crească.

„Vreau să-i susțin pe curajoșii bieloruși care au fost reprimați”, a susținut Aleh Talerchyk, care a demisionat din Parchetul General.

Lui și altor colegi de-ai săi li s-au alăturat cadre medicale care i-au tratat pe protestatarii bătuți de forțele de ordine.

By_Pol a documentat până acum peste 1.100 de cazuri de tortură și rănire gravă a civililor doar în perioada 9 – 21 august. Numărul cazurilor a tot crescut de atunci. Documentația va servi drept bază pentru identificarea vinovaților. Și cum By_Pol e deja o rețea solidă în interiorul structurii de securitate a țării, lista celor ce par direct vinovați e în creștere.

Membrii By_Pol rămân loiali țării lor, dar nu-l recunosc pe Lukașenko drept președinte și consideră că adversara sa din alegeri, Svetlana Tikhanovskaya, este cea care a câștigat, de fapt, scrutinul. Până la urmă, faptul că ei înșiși au fost parte a sistemului le-a permis să aibă acces la anumite informații despre rezultatele alegerilor.

Inițiatorii By_Pol s-au întâlnit recent cu Tikhanovskaya, în Varșovia, și au propus crearea unui sindicat al angajaților din serviciile de securitate. O astfel de uniune, susținută de By_Pol, ar putea pune bazele unei noi forțe bieloruse de poliție după plecarea lui Lukașenko.

Noua structură ar putea înlocui actuala poliție și implicit brutalele unități OMON, vinovate și ele de reprimarea sângeroasă a protestelor. By_Pol ar putea pune bazele și unei noi procuraturi și a unor noi structuri de aplicare a legii. Ar putea inclusiv să investigheze membri ai serviciilor de securitate care au comis crime împotriva propriei populații.

Pe 1 decembrie, Tikhanovskaya și Pavel Latushka, o altă figură importantă a opoziției bieloruse, au anunțat lansarea unei platforme în care victimele și martorii abuzurilor pot încărca informațiile pe care le dețin. Aceasta va fi folosită pentru crearea unui registru al infracțiunilor și suspecților.

Dacă această mișcare capătă proporții, Aleksandru Lukașenko ar putea rămâne fără o bună parte din forțele care-l susțin azi, iar regimul său se va clătina, notează Foreign Policy. O intervenție a Moscovei nu poate fi exclusă, dar nici garantată, căci mulți dintre bieloruși au o atitudine neutră sau chiar pozitivă vizavi de Rusia. Or după ce a pierdut Ucraina de o manieră similară, președintele rus Vladimir Putin nu-și poate permite să piardă și Belarusul.