Demonstraţie de forţă în timpul unei parade militare. Cu ce arme noi se laudă China

Cu ocazia anivesarii a 70 de de la înfiinţarea Marinei Militare (varianta comunistă – n.r.), China a susţinut o amplă parada militară în cadrul căreia şi-a prezentat şi noua sa navă de război, relatează Deutsche Welle.

La parada susţinută în portul Qingdao, au luat parte 39 de avioane şi 32 de nave, printre care şi portavioanul Liaoning, dar şi un nou tip de distrugător denumit „Nanchang” şi al cărui principal sistem de armament este un sistem de rachete ghidate.

Distrugătorul „Nanchang” făcând parte dintr-un amplu proiect de modernizare a flotei de război (şi în general al forțelor armate), atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ (dar preponderent cantitativ).

China este una dintre principalele puteri militare regionale, dar are aspiraţii de putere globală.

Iar în urmă cu aproximativ patru ani, China a iniţiat şi o actualizare a doctrinei sale militare și a structurii organizatorice forţelor armate – doctrina veche fiind moştenită din perioada maoistă şi fiind demult depăşită de realităţile războiului modern.

Foto: Portavionul chinez Liaoning, cumpărat de la Ucraina (sursă foto: Baycrest / Wikipedia)

Mai exact ce capabilităţi are flota militară chineză

În termeni de numere, China are cea mai mare flotă din regiune. Are 11 submarine nucleare menite să opereze la adâncime mare (dar cu tehnologie învechită de câteva decenii), aproximativ 60 de submarine diesel menite să opereze la adâncime mică (şi preoponderent cu rol defensiv), aproximativ 30 de distrugătoare, 50 de fregate, 40 de corvete și multe alte nave de luptă mai mici sau de suport. În total, vorbim de o flotă compusă din câteva sute de nave.

Calitativ însă, flota chineză nu se ridică la nivelul celei japoneze şi mai ales a celei americane.

Dar cele mai mari lipsuri ale Chinei sunt în termen de experienţa operaţională. De exempu, deşi are două portavioane, comandanţii chinezi au foarte puţină experienţă în a le şi utiliza în situaţii de luptă propriu-zisă. Această lipsă este cu atât mai mare dacă este să-i comparăm pe comandanţii de portavioane chinezi cu cei ai Statelor Unite, Japoniei, Marii Britanie, Franței, Rusiei sau chiar ai Indiei.