Șefii comisiilor de Apărare din Congresul SUA se opun retragerii parțiale a trupelor americane din România: „România a fost un aliat puternic. Această decizie transmite un semnal greșit Rusiei”
Doi congresmani ai Partidului Republican din SUA, responsabili cu conducerea comisiilor de Apărare din Congres, au emis miercuri un comunicat prin care au anunțat că se opun retragerii parțiale a trupelor americane din România, anunțată în aceeași zi de Pentagon.
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotațională în România și procesului prin care Pentagonul își revizuiește în prezent postura forțelor, proces care ar putea duce la reduceri suplimentare ale trupelor americane din Europa de Est.”, au transmis cei doi congresmani într-un comunicat.
Senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers susțin că decizia Pentagonului, condus de Pete Hegseth, contravine strategiei președintelui Trump și transmite un mesaj greșit Rusiei:
„Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei, exact în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina.”, se mai arată în comunicatul emis.
Ce decizie a luat Pentagonul
Conform anunțului Pentagonului și al Ministerului Apărării, Statele Unite urmează să retragă circa 1.200 de militari din România, precum și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
„Efectivele americane de la Deveselu şi Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotaţională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Chiar în acest moment, nu este aici. De aproximativ o lună de zile, au plecat la exerciţii. Erau cam 1.200 -1.500 de militari în acea brigadă. La Kogălniceanu rămân cei care erau în grupul de luptă aerian şi diverse trupe.”, a declarat Ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu.
Ce argumente invocă congresmanii republicani
În comunicatul lor, cei doi congresmani subliniază că retragerea pare necoordonată și contrazice declarațiile președintelui Trump privind menținerea prezenței americane în Europa. Ei amintesc că România este un aliat important, care a investit constant în infrastructura necesară desfășurării trupelor americane, inclusiv găzduirea detașamentului Aegis Ashore pentru apărare antirachetă.
„Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează descurajarea și riscă să invite o agresiune rusă suplimentară.”, au mai adăugat cei doi congresmani în comunicat.
Ei cer Pentagonului clarificări cu privire la coordonarea cu NATO și la menținerea prezenței rotaționale în România, Polonia și statele baltice.
Redăm, mai jos, declarația emisă de cei doi congresmani ai Partidului Republican din SUA, senatorul Roger Wicker – republican din Mississippi, președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului și reprezentantul Mike Rogers – republican din Alabama, președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților.
Ce mesaj au transmis cei doi congresmani
Cei doi și-au exprimat îngrijorarea față de anunțul Pentagonului care va întrerupe rotația brigăzii americane din România:
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotațională în România și procesului prin care Pentagonul își revizuiește în prezent postura forțelor, proces care ar putea duce la reduceri suplimentare ale trupelor americane din Europa de Est.
Pe 19 martie am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonare cu comandanții de teatre de operații și cu Statul Major Întrunit, și fără colaborare cu Congresul.
Din păcate, exact acest lucru pare să fie în curs de desfășurare. Acum două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci „ar putea doar să le mute puțin”. Președintele are dreptate când spune că postura forțelor americane din Europa trebuie actualizată, pe măsură ce NATO își asumă o parte mai mare din responsabilități și caracterul războiului se schimbă. Însă această actualizare trebuie coordonată pe scară largă, atât în cadrul guvernului american, cât și cu NATO.
România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le sprijină. România a cheltuit de mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să atingă pragul de 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile sale la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În mod notabil, din 2016, România găzduiește un detașament american Aegis Ashore pentru apărare antirachetă, asumându-și riscuri politice, militare și economice semnificative pentru a desfășura sisteme concepute în principal pentru apărarea aliaților NATO, nu a propriului teritoriu”, au transmis oficialii americani.
Ce este îngrijorător, potrivit celor doi congresmani
„Datorită conducerii președintelui Trump, aliații noștri europeni au fost de acord să își asume niveluri istorice de responsabilitate în apărarea colectivă. Totuși, reînarmarea Europei va dura. Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează descurajarea și riscă să invite o agresiune rusă suplimentară.
Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei, exact în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să își demonstreze hotărârea împotriva agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui.
Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înaintea acestei decizii, mai ales având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o prezență americană solidă în Europa, exprimat în versiunile atât ale Camerei, cât și ale Senatului pentru Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026. Legislația precizează, de asemenea, intenția clară a Congresului ca nicio modificare a posturii americane în Europa să nu fie făcută în absența unui proces complet de revizuire.
Cerem clarificări din partea Pentagonului cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare și apărare a NATO și dacă a existat o coordonare cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe. De asemenea, vom solicita asigurări că, așa cum a afirmat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia vor rămâne pe poziții și că Statele Unite vor continua să mențină o prezență rotațională constantă în Polonia, statele baltice și România.”, au mai adăugat aceștia.