Franța se află în pragul unei noi crize politice. Căderea guvernului Bayrou este iminentă

Franţa se pregăteşte să înfrunte o nouă criză politică în contextul așteptatei căderi a guvernului condus de Francois Bayrou la moțiunea de cenzură programată pentru luni, 8 septembrie.

Cuprins:

• Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bayrou
• Dilemele președintelui Emmanuel Macron
• Președintele Macron, din ce în ce mai nepoular
• De ce nu reprezintă alegerile anticipate o soluție

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bayrou

Adunarea Națională, parlamentul francez va vota luni o moțiune de cenzură care vizează guvernul condus de Francois Bayrou. Calculele politice dau ca sigură căderea guvernului care și-a pierdut sprijinul, fapt ce-l pune pe preşedintele Emmanuel Macron în faţa unei dileme. El va trebui să hotărască dacă va continua cu un nou guvern sau dacă va cere dizolvarea Adunării Naționale și organizarea unui nou scrutin anticipat, scrie AFP.

Premierul Francois Bayrou va urca luni, în jurul orei ora 15:00 (13:00 GMT), la tribuna Palatului Bourbon pentru a-şi asuma răspunderea pe bugetul de austeritate propus. Proiectul are drept scop limitarea datoriei exponenţiale a ţării care a ajuns la 114% din PIB.

Pe de altă parte, cei 577 de deputaţi vor vota, cel târziu luni seara, dacă vor continua sau nu cu actualul cabinet. Analiștii spun că nu există nici un fel de suspans. Coaliţia parlamentară care îl susţine pe Emmanuel Macron a pierdut majoritatea parlamentară, iar partidele de opoziţie, de la extrema dreaptă la extrema stângă, au avertizat că vor vota împotrivă.

Dilemele președintelui Emmanuel Macron

Francois Bayrou este al patrulea patrulea prim-ministru  pe care l-a numit Emmanuel Macron după realegerea sa în 2022 şi al doilea de la dizolvarea Adunării Naţionale în iunie 2024. Este de așteptat ca guvernul pe care îl conduce să pice, iar Franţa, care se confruntă cu probleme din cauza datoriei publice, să intre într-o nouă criză politică. Partidele sunt „la cuțite”, mai interesate de viitoarele alegeri prezidenţiale din 20207, decât de guvernare.

„Iată partide politice care nu numai că nu se pun de acord asupra a nimic, dar, mult mai rău, sunt într-un război civil deschis între ele (…) Şi îşi unesc forţele pentru a dărâma guvernul”, a acuzat duminică Bayrou, într-o declaraţie pentru mass-media online Brut.

În acest context, Emmanuel Macron se confruntă cu o problemă uriașă, având nevoie de o soluție miraculoasă pentru a ieși din impasul parlamentar. Președintele are două variante de lucru. Fie va negocia cu cu anumite partide nominalizarea unui prim-ministru care să fie agreat, fie va dizolva Adunarea Naţională, sperând că noua cameră îi va fi mai favorabilă.

Președintele Macron, tot mai nepoular

Aproximativ 77% dintre francezi dezaprobă acţiunile lui Emmanuel Macron, aceasta fiind cea mai slabă evaluare de la venirea sa la putere în 2017, potrivit unui sondaj Ifop recent.

Conform unui sondaj publicat duminică, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, Adunarea Naţională, partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen şi aliaţii săi ar ieşi învingători în primul tur. Extremiștii ar obține 33% din voturi, devansând stânga şi tabăra prezidenţială.

În aceste condiții, numirea unui nou prim-ministru este mai probabilă decât alegerile anticipate, sunt de părere analiștii. Aceștia nu exclud, însă, o surpriză din partea lui Emmanuel Macron, care să anunțe dizolvarea Adunării Naționale. Acest lucru s-a întâmplat și în iunie 2024, când Macron a dizolvat Adunarea Naţională.

Confruntat cu o extremă dreaptă din ce în ce mai puternică și cu o stânga radicală extrem de vindicativă (La France Insoumise), Emmanuel Macron trebuie să încerce să-şi lărgească blocul central. El ar putea încerca să numească un prim-ministru agreat de Partidul Socialist, având grijă să nu-şi înstrăineze propria aripă dreaptă. Acest lucru este dificil deoarece fiecare partid are linii roşii care fac imposibilă formarea unei coaliţii.

De ce nu reprezintă alegerile anticipate o soluție

Organizarea unui nou scrutin anticipat nu ar schimba foarte mult lucrurile pe scena politică franceză. Experții politici susțin că nu există un partid capabil să formeze o majoritate, în Franța. Nici unul dintre cele trei blocuri politice, de stânga, de centru sau de extrema dreaptă, nu are suficient sprijin electoral pentru a-şi asigura o majoritate absolută în Adunarea Națională. 

În plus, pe lângă criza bugetară, Franţa se pregăteşte și pentru o perioadă de tulburări sociale, cu o primă zi de test miercuri. Este vorba despre o mişcare apărută în timpul verii pe reţelele de socializare sub sloganul „Să blocăm totul”. Susținută de o parte din sindicate şi de stânga radicală, protestatarii cer paralizarea ţării. Nimeni nu știe care va fi amploarea mobilizării.

Totodată, sindicatele au făcut apel la o zi de grevă pe 18 septembrie pentru a denunţa politica guvernului şi proiectul bugetar al lui Francois Bayrou. Acesta nu va mai fi, însă, cel mai probabil, în fruntea guvernului în acea zi.