Germania IGNORĂ criticile SUA și UE și va cumpăra mai MULTE gaze naturale ruseşti. Motivele (FOTO)

Germania se pregăteşte de cea mai mare creştere a consumului de gaze naturale ai ultimilor 20 de ani, prin intermediul gazoductului Nord Stream II,indiferent de criticile venite din partea Statelor Unite, relatează Bloomberg.

Creşterea importurilor de gaze ruseşti va veni pe fondul renunţării graduale la cărbune şi la energia nucleară (tot mai nepopulară în Germania), care în momentul de faţă asigura 50% din producţia totală de energie electrică.

„Cererea de gaz natural trebuie să urce, cel puţin pe termen scurt, pentru a compensa pierderea cărbunelui. Probabil că din cauza asta guvernul german este interesat de Nord Stream II”, a declarat Trevor Sikorski, consultant pe energie în cadrul Energy Aspects Ltd..

Prin intermediul proiectelor Nord Stream I şi Nord Stream II, Germania va deveni 100% dependenta de Federaţia Rusă, urmand a importa 100 de miliarde de metri cubi de gaz pe an – fiecare gazoduct are o capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi.

Proiectul este co-finanțat de companii cunoscute pentru relațiile economice cu Federația Rusă, precum E.ON, Wintershall, Shell, OMV si Engie.

Foto: Președintele rus Vladimir (dreapta) și fostul cancelar german Gerhard Schroeder, care este și președintele comitetului de acționari al companiei Nord Stream 2 AG (sursă foto: hepta.ro)

Germania, puternic criticată de proprii aliaţi, pe care îi ignoră

În ultimii ani, Germania a fost puternic criticată pentru proiectul Nord Stream II. Criticile venind atât din partea unei bune părţi a Uniunii Europene, cât şi din partea Statelor Unite.

Motivele de îngrijorare fiind legate de faptul că, prin adâncirea dependenţei de gazul rusesc, este erodată securitatea energetică a întregii Uniuni Europene. În plus, Nord Stream II (la fel ca şi Nord Stream I) ocoleşte Ucraina, existând motive de îngrijorare că situaţia geopolitică a acesteia a fost slăbită. Asta în condiţiile în care Ucraina a semnat un acord de asociere cu UE, având în vedere aderarea cândva în următorii ani – fiind practic smulsă din sfera de influență a Rusiei.

În aprilie 2018, Donald Trump precizase că: „Germania se conectează printr-o conductă de Rusia, către care va plati miliarde de dolari pentru energie. Care e faza cu asta? Cum adică Germania va plăti sume mari de bani către Rusia? Asta nu e în regulă„.

Tot Donald Trump a precizat ca proiectul este „inoportun” și că „este foarte nociv pentru NATO”.

Însăși președintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a pronunțat împotriva proiectului, caracterizandu-l drept „o greșeală”.

Foto: Fostul cancelar german Gerhard Schroeder (stânga) și cancelarul Austriei Sebastian Kurz(dreapta) (sursă foto: hepta.ro)

Motivele din spatele construirii Nord Stream II

În cazul Germaniei, motivele sunt multiple și strict economice (ignorând aspectele de securitate). Pe de o parte, nevoile sale industriale necesită o cantitate tot mai mare de gaze naturale. Un alt motiv îl reprezintă faptul că Berlinul nu mai doreşte să fie afectat de eventualele întreruperi ale gazelor naturale pe care Federaţia Rusă le-ar putea face (şi cum, de altfel, le-a şi făcut în legătură cu Ucraina).

În sfârşit, Germania are în plan renunţarea la sursele de energie considerate poluante (cărbune, energie nucleară) şi adoptarea unora non-poluante (energie solară sau eoliana) sau a unora considerate mai puţin poluante, printre care şi gazul natural.

Pentru Federaţia Rusă, conductele Nord Stream I şi Nord Stream II au fost construite din trei motive principale. În primul rând, Germania este cel mai mare client al său din Europa.

În al doilea rând, are tot interesul să adâncească dependența energetică a Europei – potrivit datelor Comisiei, UE estedependentăîn proporție de46,9% de Rusia.

Şi în al treilea rând, tocmai pentru a avea posibilitatea de a întrerupe livrările de gaze naturale către Ucraina atunci când doreşte să pună presiune pe Kiev (un gest pe care l-a mai făcut de câteva ori în ultimii 19 ani).

Pentru a preveni această situaţie, Germania a convins partea rusă să păstreze, tot timpul, un minimum de livrări de gaze către Ucraina, indiferent de situaţie.

Însă Federaţia Rusă are deja un istoric destul de lung de încălcare a angajamentelor internaţionale asumate în scris. După cum a demonstrat-o în cazul anexării Pen. Crimeea, a invadării estului Ucrainei, a încălcării repetate a tratatului nuclear INF sau a capturării celor trei nave ucrainene în Marea Azov. Toate aceste episoade fiind înregistrate în doar ultimii cinci ani.

Foto: Traseul parcurs de gazoductul Nord Stream 2 (sursa foto: Nord Stream 2)