Germania propune reforma cadrului fiscal al UE. Cheltuielile militare pot stimula creșterea economică
Germania propune reformarea regulilor fiscale ale Uniunii Europene în contextul necesității majorării bugetelor militare. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, reforma ar permite statelor să-și crească cheltuielile de apărare fără a impacta cu reglementările bugetare.
Un reprezentant german la UE a cerut Bruxelles-ului să permită o marjă de manevră suplimentară statelor membre. Acestea vor trebui să-și majoreze cheltuielile pe termen lung, ţinând cont de circumstanţele geopolitice. Cadrul fiscal al Uniunii Europene limitează nivelul datoriei statelor membre UE la 60% din PIB și stabilește deficitul bugetar la 3% din PIB.
Joi, 6 martie, la reuniunea liderilor UE, ar putea fi discutată propunerea Germaniei pentru reformarea regulilor fiscale ale UE. Cu acest prilej vor fi analizate mai multe inițiative menite să permită mobilizarea unui buget de până la 800 de miliarde de euro pentru reînarmare. Aici vor intra și 150 de miliarde de euro care vor fi atrase sub formă de împrumuturi comune.
Întrebat în legătură cu această chestiune, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a refuzat să facă comentarii.
Germania își ia propriile măsuri
În Germania, conservatorii şi social-democraţii au convenit să creeze un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro. Totodată, s-a convenit să se revizuiască reglementările privind împrumuturile. Este o modificare legislativă fără precedent a politicii de cheltuieli a ţării. Aceste măsuri urmăresc să stimuleze activitatea industriei de apărare şi să contribuie la revenirea pe creştere a celei mai mari economii europene.
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale germane au crescut, iar euro a continuat să se aprecieze faţă de dolar. Investitorii estimează că vor fi emise noi emisiuni de bonduri.
Institutul de economie de la Kiel (IfW) a calculat că PIB-ul UE ar putea creşte cu 0,9% – 1,5% pe an dacă ţările UE ar creşte cheltuielile militare până la 3,5% din PIB și se vor baza pe tehnologia locală. Ținta actuală a NATO este de 2% din PIB.
„Pe termen mediu, istoria economică americană arată că cheltuielile militare pot duce la câştiguri de productivitate, efecte conexe şi progrese tehnologice”, susţine economistul IfW, Johannes Binder.
Potrivit acestuia, în cazul Germaniei, cu actuala infrastructură industrială, creşterea economică ar putea fi superioară intervalului prognozat de IfW. Creşterea cheltuielilor militare până la 3% din PIB ar dubla investiţiile anuale ale Germaniei, până la 25,5 miliarde euro și ar crea 245.000 de locuri de muncă directe şi indirecte. Acest lucru ar declanşa o activitate în producţie şi servicii de aproape 42 miliarde euro pe an, estimează analiştii de la EY.