Greve la nivel național în Belarus și studio gol la televiziunea de stat. La cel mai greu moment din ultimul sfert de secol, Aleksandr Lukașenko a fost protagonistul unor imagini asemănătoare cu cele de la București, din decembrie `89
Aleksandr Lukașenko se regăsește în cel mai greu moment din cei circa 26 de ani petrecuți la putere. Deși autoritățile l-au anunțat drept câștigătorul en-fafare al alegerilor prezidențiale din 9 august, o parte foarte numeroasă a poporului belarus și mai multe voci proeminente din comunitatea internațională consideră că scrutinul a fost fraudat, iar cel de-al șaselea mandat al liderului autoritar în exercițiu este, pe cale de consecință, ilegitim. La capătul unei săptămâni de manifestații anti-regim fără precedent, protestatarii au anunțat că Belarusul intră într-o grevă pe scară națională de luni, 17 august.
Greve la nivel național în Belarus și studio gol la televiziunea de stat
Liderii opoziției au îndemnat protestatarii anti-regim la greve masive, iar informațiile apărute pe Twitter au arătat că până și angajații televiziunii de stat au luat această decizie. Astfel, telespectatorii au fost martorii unor imagini inedite, cu studiouri goale și muzică în fundal.
Angajații televiziunii de stat, în grevă
Cu toate acestea, președintele Aleksandr Lukașenko, care pretinde că a câștigat fără emoții alegerile prezidențiale, a continuat să sfideze revendicările contestatarilor săi, iar duminică și-a îndemnat susținătorii să apere suveranitatea și independența țării. Mai mult decât atât, luni, el s-a deplasat la una dintre greve, pentru a discuta cu angajații care îi cereau demisia. „Mulțumesc frumos! Puteți să strigați în continuare!”, le-a spus Lukașenko muncitorilor care îi cereau să renunțe la frâiele puterii.
Lukașenko, la una dintre greve. Angajații îi cer demisia
„Nu mai luați cu asalt străzile. Trebuie să înțelegeți că sunteți folosiți și că ai voștri copii sunt folosiți, precum carnea de tun”, afirma într-o intervenție televizată de săptămâna trecută Aleksandr Lukașenko, care a pus protestele din țară și pe seama șomajului, și a infracționalității.
Imaginile de pe rețelele sociale îl arată pe Aleksandr Lukașenko călătorind cu elicopterul în marja contextului social incandescent din țară, într-o nouă asemănare cu răsturnarea regimului Ceaușescu din România. Reamintim că, duminică, „ultimul dictator al Europei” a convocat un miting de susținere simultan cu manifestațiile anti-regim, la fel cum făcea și dictatorul român în ultimele momente petrecute la putere.
Aleksandr Lukașenko ar fi survolat cu elicopterul
Una peste alta, apele nu s-au liniștit, iar protestatarii au continuat să se prezinte în număr masiv pe străzile țării. De altfel, anumite publicații au indicat că în ziua de duminică s-ar fi conturatcea mai mare manifestațiedin istoria post-sovietică a Belarusului. Circa 200.000 de belaruși și-au exprimat nemulțumirea față de integritatea alegerilor prezidențiale și au cerut repetarea scrutinului, scânadând „Trăiască Belarus!”, „Lukașekno, demisia!”, și „Nu vom ierta, nu vom uita!”.
Rusia, dispusă să îi acorde sprijin militar regimului Lukașenko din Belarus
În replică la situația din Belarus, președintele Vladimir Putin și Rusia s-au oferit să-i asigure sprijin militar lui Aleksandr Lukașenko, dar propunerea nu a părut să se materializeze la demonstrația de duminică, potrivit Reuters. Totuși, Kremlinul a anunțat că Federația Rusă s-a oferit să asiste Belarusul, care, spune partea rusă, se confruntă cu presiune externă.
Rusia urmărește îndeaproape situația din Belarus, țară ce găzduiește conductele de transport energetic rusesc către Occident și care are rol de tampon în relația dintre Moscova și NATO. Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin au desfășurat două convorbiri în weekendul recent încheiat.
Lukașenko, care pretinde că s-a creat un complot străin pentru îndepărtarea sa de la putere, a declarat că tancurile și avioanele NATO au fost dislocate la 15 minute distanță de granița belarusă. De partea cealaltă, Alianța Nord-Atlantică a subliniat că monitorizează cu mare atenție situația din Belarus, dar a explicat că nu există nicio desfășurare de forțe militare la frontiera vestică a țării.
În ciuda tradiționalei apropieri, Belarusul și Rusia au fost protagonistele unui moment destul de tensionat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, când 32 de mercernari despre care s-a scris că ar face parte din Grupul Wagner, companie militară cvasi-privată considerată drept instrument pentru promovarea obiectivelor de politică externă ale Moscovei, au fost reținuți la Minsk. Un al 33-lea a fost reținut în sudul Belarusului. Dacă regimul Lukașenko a anunțat că mercenarii veniseră pentru a se amesteca în afacerile interne ale statului, Kremlinul a afirmat că aceștia erau doar în trecere și a cerut eliberarea lor imediată.