Lumea creștin-ortodoxă este în doliu. Patriarhul Ilia al II-lea, al Georgiei, a murit la vârsta de 93 de ani

Patriarhul Ilia al II-lea a murit, la venerabila vârstă de 93 de ani, după ce a condus Biserica Ortodoxă Georgiană timp de aproape o jumătate de secol.

Patriarhul Ilia al II-lea a murit

Moartea înaltului ierarh creștin-ortodox a fost anunțată de reprezentanții bisericii pe care a condus-o. Patriarhul Ilia al II-lea s-a aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe din țara caucaziană pentru aproape 50 de ani. El a murit marţi, 17 aprilie, la vârsta de 93 de ani, relatează AFP. În locul său a fost desemnat să conducă Biserica Apostolică autocefală, ca interimar, până la alegerea unui nou patriarh, mitropolitul Shio Mujiri.

Patriarhul Ilia a fost o figură emblematică a Georgiei și a avut o influență foarte mare asupra societății. A prezidat din 1977 destinele Bisericii Ortodoxă Georgiene, fapt ce îl făcea unul dintre cei mai longevivi lideri religioşi din lume. În această țară, fostă sovietică, biserica este într-o strânsă colaborare cu autoritățile statului, iar acest lucru modelează viața publică.

„Transmit condoleanţe Georgiei şi întregii lumi creştine”, a declarat mitropolitul Shio Mujiri.

Ilia al II-lea a fost spitalizat marţi dimineaţă din cauza unei „hemoragii abdominale masive”, după cum a precizat conducerea Centrului Medical din Caucaz. La câteva ore după internare, el a murit, în ciuda intervențiilor medicilor.

Despre Ilia al II-lea, patriarhul Georgiei

Patriarhul Ilia al II-lea s-a născut cu numele Irakli Ghidushauri-Shiolashvili, în 1933. A urcat treptele ierarhiei ecleziastice în epoca URSS, când Georgia era una dintre cele 15 republici componente. A devenit o figură morală centrală a mişcării georgiene pentru independenţă, după prăbușirea URSS.

Originile Bisericii Georgiene, una dintre cele 14 Biserici Ortodoxe autocefale din lume, datează de la începutul secolului al IV-lea, când creştinismul a devenit religie de stat în fostul regat georgian Iberia.

Foarte respectat în ţara sa, Ilia al II-lea, al 141-lea primat al Bisericii Georgiene, a jucat un rol stabilizator în timpul crizelor politice. El a acționat adesea ca mediator între facţiunile politice rivale. Așa se face că biserica şi-a extins influenţa asupra vieţii politice şi publice georgiene, menţinând în acelaşi timp legături strânse cu statul.

Criticii reproşează bisericii răspunsul timid la represiunea guvernamentală împotriva opoziţiei şi societăţii civile. De asemenea, este contestat pentru sprijinul acordat promovării legislaţia conservatoare şi pentru reticenţa sa de a contesta guvernul Visului Georgian, partidul aflat la putere care a provocat erodarea normelor democratice.