Miniștrii din UE se reunesc în Consiliul ECOFIN. Austeritatea din România, pe agenda ședinței
Miniștrii Finanțelor din statele Uniunii Europene se reunesc în Consiliul Afaceri Economice şi Financiare, ECOFIN, la Luxemburg. Pe agenda discuției se află mai multe subiecte.
Extinderea zonei euro, prin aderarea Bulgariei, mecanismul de redresare și reziliență, dar și pachetul de austeritate din România se află pe ordinea de zi a discuțiilor din ECOFIN. De asemenea, miniștrii de finanțe vor aborda și Pactul de stabilitate şi de creştere, programul de lucru al preşedinţiei, Semestrul european 2025, reuniunea G20 din 17-18 iulie 2025 etc.
Un subiect important – pentru România – este discuția pe planul de austeritate menit să ducă la ajustarea deficitului excesiv. La 3 aprilie 2020, Consiliul a lansat o PDE împotriva României în vederea încetării deficitului excesiv al acestei ţări, ca urmare a nerespectării planificate a criteriului deficitului în 2019 şi a emis o recomandare, cu scopul de a pune capăt situaţiei de deficit din România până cel târziu în 2022.
La 18 iunie 2021, având în vedere consecințele pandemiei de COVID-19, Consiliul a revizuit recomandările făcute României acordând o nouă amânare pentru a pune capăt deficitului excesiv până cel târziu în 2024.
La 26 iulie 2024, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2024/21305, prin care a constatat că România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. A fost emisă o nouă recomandare pentru corectarea deficitului excesiv, în baza unui plan bugetar structural naţional pe termen mediu. Conform planului, măsurile de reducere a deficitului trebuiau aplicate până în 2028.
A urmat o nouă revizuire la 21 ianuarie 2025, prin care s-a recomandat României să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030, cu următoarele rate maxime de creştere a cheltuielilor nete: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 şi 3,9% în 2030, ceea ce corespunde ratelor maxime cumulate de creştere calculate prin raportare la 2023 de 20,2% în 2025, 26,0% în 2026, 31,9% în 2027, 37,6% în 2028, 43,3% în 2029 şi 49,0% în 2030.
Discuții pe tema implementării mecanismelor de redresare şi rezilienţă
Consiliul ECOFIN urmează să adopte, la 8 iulie 2025, decizii de punere în aplicare prin care să aprobe planurile de redresare şi rezilienţă modificate prezentate de statele membre. La reuniunea anterioară, din 20 iunie 2025, Consiliul a aprobat evaluarea pozitivă de către Comisie a planurilor de redresare şi rezilienţă (PRR) modificate prezentate de Belgia, Italia, Lituania, Polonia, Cipru, Malta, Croaţia şi Slovenia.
Prin aceste mecanisme, statele membre beneficiază, din Fondul de redresare şi rezilienţă al UE, de sprijin financiar pentru repararea daunelor economice şi sociale cauzate de pandemia de COVID-19. Ţările care accesează fonduri din PNRR sunt condiţionate să aloce cel puţin 37% din buget pentru climă şi biodiversitate şi încă cel puţin 20% pentru măsurile digitale.
Fiecare evaluare a cererilor de plată este condiţionată de îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivelor de etapă şi a ţintelor relevante.
În România, mecanismul naţional poartă numele de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi a fost adoptat de Consiliul UE la 29 octombrie 2021. În forma iniţială, alocările totale erau de 29,1 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Banii, acordați în tranșe, au fost condiționați de îndeplinirea unor reforme, numite jaloane şi ţinte. Până în februarie 2025, România a atras 9,410 miliarde de euro (granturi şi împrumuturi) din totalul alocărilor, ceea ce reprezintă aproximativ o treime. Eșecul implementării PNRR se datorează proastei guvernări PSD-PNL din perioada 2021-2025 care nu a implementat reformele asumate.