Modul în care s-au format argilele marțiene spulberă orice speranță de viață pe Marte
O echipă ce cercetători din Franța au găsit o nouă explicație pentru prezența argilei pe planeta Marte, scrie Daily Mail. Argilele marţiene, denumite filosilicaţi, pot fi de origine magmatică şi nu sedimentară, precum argilele terestre studiate de cercetători într-o provincie franceză.
„Adeseori considerăm argilele drept un indiciu care semnalează indubitabil prezenţa apei lichide care alterează rocile. În realitate, argilele nu au nevoie de apă lichidă. Ele au nevoie de apă. Iar aceasta poate fi pur şi simplu sub forma compusului chimic H2O”, a spus Alain Meunier, coordonatorul echipei de cercetători și profesor de ştiinţe ale Pământului.
Prezenţa argilei pe Marte, răspândite pe scară largă în emisfera sudică a planetei, a fost interpretată inițial ca o dovadă a faptului că planeta a avut un climat cald şi umed, propice pentru apariţia vieţii.
„Magma conţine mult H2O. Gazul care iese prin craterele vulcanilor este alcătuit de altfel în mare parte din apă şi CO2”, a adăugat omul de știință.
Astfel, argilele de pe suprafața planetei Marte ar putea fi rezultatul unei acţiuni de „degazare” a magmei. Coacerea lavei este procesul care duce la sintetizarea mineralelor, a completat cercetătorul. Oamenii de știință au aplicat asupra argilelor din atolul Mururoa metodele de analiză care au permis identificarea argilelor de pe Marte, graţie spectroscoapelor aflate la bordul sateliţilor plasaţi pe orbita planetei Marte, Mars Express şi Mars Reconnaissance Orbiter (MRO).
Dacă această teorie se dovedește adevărată, atunci reiese că planeta Marte nu ar fi fost atât de locuibilă precum se credea, pentru că prezenţa apei lichide este considerată drept una dintre principalele condiţii pentru ca o formă de viaţă să poată să se dezvolte, argumnetează un student din SUA.
„Cercetările noastre se referă la primele sute de milioane de ani după formarea planetei. Acest lucru nu înseamnă că viaţa nu a putut să apară pe Marte, însă ea nu a apărut în acel moment”, a subliniat Alain Meunier, referindu-se la evenimentele petrecute pe Marte în urmă cu 3,7 miliarde de ani.