Noul pact UE privind migrația: Cresc contribuțiile statelor membre privind solicitanții de azil. Liderii UE speră să creeze proceduri mai rapide de verificare a frontierelor externe

Uniunea Europeană a dezvăluit un pact pentru migrație mult așteptat, care vizează eficientizarea procesului de azil între statele membre pentru a remedia aspectele pe care liderii UE le-au caracteriat de-a lungul ttimpului ca fiind ineficiente.

Care sunt prevederile noului pact pentru migrație

Noul pact își propune să împartă mai bine povara relocării solicitanților de azil, permițând statelor membre să contribuie prin întoarcerea la schimb a persoanelor care nu se califică pentru azil sau oferirea de sprijin logistic. Liderii UE speră, de asemenea, să creeze procese mai rapide de verificare a frontierelor externe.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că noul pact va atinge un „echilibru rezonabil”, toate statele membre împărtășind „beneficiile” și „poverile”. Ea a adăugat că întrebarea nu era „dacă” statele UE ar trebui să contribuie, ci „cum”.

Eveniment - 13 dec, 09:15

Românii, cei mai mulți cetățeni care trăiesc în alte țări din UE. Piața muncii din țară este afectată de fenomen

Vicepreședintele Comisiei, Margarítis Schinás, a declarat că speranța este că noul pact se va baza pe „o politică de coeziune unică adecvată”.

Politica migrației a fost în mod istoric o problemă spinoasă în politica UE și este posibil ca noul pact de migrație să fie greu de livrat statelor membre de Comisia Europeană, scrie euronews.

Procesul a fost un act de echilibrare delicat, prin care țările care s-au opus cotelor obligatorii, cum ar fi Polonia, Ungaria și Austria, trebuie să accepte migranți și să sprijine țările din sud, cum ar fi Grecia, Italia și Malta, în relațiile lor cu migranți care sosesc pe țărmurile lor din Marea Mediterană.

Schinas a spus că noul pact va crea o abordare mai inteligentă, se va baza pe reuniunea familiilor migranților, acesta fiind criteriul pentru relocarea migranților.

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson a promis că nu ar trebui să mai existe „Moria”, referindu-se la lagărul de refugiați supraaglomerat de pe insula grecească Lesbos care a ars în urmă cu mai bine de o săptămână.

„Cred că este evident că Moria este rezultatul, nu numai, dar parțial, al lipsei unei politici europene comune de azil și migrație”, a adăugat ea.

Johansson a spus că noua politică ar putea reduce diferențele dintre statele membre în ceea ce privește migrația.

„Pentru a fi sincer, nu cred că voi avea șansa de a avea prea multe„ hoorays ”când îmi voi prezenta propunerea, dar cred că voi avea accept și respect pentru că trebuie găsim echilibrul potrivit în care ne prezentăm solidaritate față de migranți, solicitanți de azil între statele membre, dar suntem de asemenea de acord ca cei care nu sunt eligibili să fie returnați „, a spus Johansson pentru Euronews.

La o conferință de presă, Schinas a adăugat: „Moria este un simptom al unui sistem care este un non-sistem”. Pactul va introduce o procedură integrată de frontieră, inclusiv examinarea înainte de intrare pentru persoanele care trec frontierele externe.

O abordare integrată a frontierei externe a UE

Corpul de poliție de frontieră și de coastă al UE va fi, de asemenea, implementat din 2021 pentru a oferi un sprijin sporit, se arată într-un comunicat de presă.

Von der Leyen a spus că UE va colabora cu autoritățile elene pentru a gestiona un centru de primire în Lesbos pentru sosirile migranților.

Noul control la frontiere ar trebui să dureze maximum cinci zile, au spus liderii UE. De asemenea, vor exista controale de sănătate și o decizie cu privire la ce țară va fi responsabilă pentru persoana respectivă.

Johansson a spus că UE are nevoie de proceduri de frontieră mai rapide pentru a înlocui tabere precum Moria. Ea a subliniat că două treimi dintre persoanele care sosesc au o decizie negativă de azil și că liderii UE au dorit să împiedice sosirea acestor persoane.