ONU, informații noi despre defrișări: „Suprafața totală a pădurilor din lume scade mai lent comparativ cu ​​anii trecuți”

Suprafața totală a pădurilor din lume scade mai lent decât în ​​anii trecuți, potrivit noilor date ale ONU. Numerele nu reușesc să arate însă o imagine mai mare a situației care este mult mai sumbră.

Planeta a pierdut 178 de milioane de hectare de pădure din 1990, o suprafață aproximativ cât dimensiunea Libiei. Cu toate acestea, rata pierderilor a scăzut „substanțial” în ultimul deceniu din cauza unei combinații de factori precum despădurire mai lentă, plantarea pădurilor și extinderea pădurilor naturale, scrie bloomberg.com.

Pământul a pierdut 7,8 milioane de hectare pe an din 1990 până în 2000. Această rată a scăzut la 5,2 milioane pe an din 2000 până în 2010 și 4,7 milioane pe an din 2010 până în 2020. În ultimul deceniu, Africa și America de Sud au avut cea mai mare rată anuală de pierderea netă a pădurilor, în timp ce Asia a avut cel mai mare câștig net.

Deși progresul este încurajator, acesta este totuși departe de obiectivele de mediu asumate la nivel global. Despădurirea ar fi trebuit să fie oprită complet până în 2020 sub obiectivul de dezvoltare durabilă al ONU. Și, în timp ce defrișarea a scăzut, ritmul de declin este încetinit.

„Când analizăm aceste rezultate, vedem câteva noutăți pozitive”, a spus Anssi Pekkarinen, coordonatorul evaluării globale a resurselor forestiere. „Dar, de asemenea, putem vedea că suntem departe de a atinge aceste obiective. Progresul nu este suficient de bun. „

Datele privind situația pădurilor, prezentate de ONU, ar putea fi incomplete

Situația poate fi mai gravă decât sugerează datele. Națiunile sunt responsabile de transmiterea propriilor date la ONU, care a publicat raportul joi. Evaluarea globală a resurselor forestiere 2020 a urmărit peste 60 de variabile în 236 de țări și teritorii între 1990 și 2020.

Criticii susțin că datele transmise pot fi depășite și pot varia foarte mult în funcție de țară. „Tendința generală pe care o vedem pentru pădurile primare nu este pozitivă”, a spus Crystal Davis, directorul Global Forest Watch, care utilizează imagini prin satelit pentru a detecta defrișările săptămânal și nu a fost implicat în producerea raportului FAO.

Și mai grav este pierderea copacilor din zonele care funcționează ca „scufundări de carbon”. Datele arată că, din păcate, cantitatea totală de carbon captată de pădurile globale a scăzut în ultimii 30 de ani.

Care este situația defrișărilor pădurilor din România

Referitor la situația din România, reprezentanții patronatelor din industria lemnului precizează faptul că în ciuda percepțiilor negative care există în spațiul public, nu există în acest moment o problemă din punctul de vedere al sustenabilităţii administrării pădurilor.

Asta în condițiile în care raportul dintre creșetrea masei lemnoase și dispariția ei este unul pozitiv

Mai exat reprezentanții patronatelor precizează că avem o creştere a stocurilor de masă lemnoasă din păduri. Potrivit acestuia creşterea e de 58 de milioane de metri cubi și există un volum dispărut de 38 de milioane de metri cubi.

Pe de altă parte reprezentanții societăii civile au o altă părere. Potrivit ONG-urilor de mediu defrișările de păduri nu sunt oprite nici măcar pe timpul pandemiei de COVID-19. Astfel Agent Green semnalează public că Romsilva pregătește tăierea a mai multor păduri cu o vârstă medie de 180 – 230 de ani .