Noul lider politic al Ungariei, Peter Magyar, a transmis un mesaj care poate provoca tensiuni la Bruxelles. La prima conferință de presă după victoria electorală, el a spus că Budapesta va continua să caute cele mai ieftine surse de energie, inclusiv din Rusia.
Afirmațiile sale par să intre în contradicție cu promisiunile anterioare privind reducerea treptată a dependenței energetice față de Moscova până în 2035, scrie Euronews. În același timp, Uniunea Europeană încearcă să elimine importurile rusești până la finalul anului 2027.
Peter Magyar a explicat că realitatea geografică și interesele economice vor cântări decisiv în viitoarele decizii ale guvernului ungar.
„Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar reporterilor.
Mesajul vine după plecarea de la putere a lui Viktor Orban, lider care s-a ciocnit frecvent cu instituțiile europene pe tema sancțiunilor și politicii energetice. Mulți oficiali europeni sperau la o schimbare clară de direcție.
Totuși, noul premier pare dispus să mențină o abordare pragmatică, concentrată pe costuri și siguranța aprovizionării. El a sugerat inclusiv că Uniunea Europeană ar trebui să „ridice sancțiunile” asupra energiei rusești, relatează Antena3.
Magyar a motivat această poziție prin presiunea economică resimțită de consumatori și companii, afirmând că „nimeni nu vrea să plătească prea mult”.
Ungaria rămâne una dintre cele mai expuse economii europene în raport cu resursele energetice rusești. Aproximativ 90% din aprovizionarea țării depinde încă de aceste fluxuri. Situația s-a complicat după problemele apărute pe conducta Drujba, rută esențială pentru petrolul transportat prin Ucraina. În februarie și martie, fluxurile au coborât la zero.
Fără ieșire la mare și cu alternative limitate, statul ungar a folosit rezerve strategice și a redus activitatea rafinăriei naționale.
Compania MOL a majorat importurile maritime prin terminalul croat Omišalj, conectat la conducta Adria. În martie, livrările prin Croația au urcat la aproximativ 100.000 de barili pe zi. Petrolul a venit inclusiv din Libia și Norvegia, însă analiștii spun că aceste variante costă mai mult și reduc avantajele financiare ale Budapestei.