Politicienii europeni privesc cu atenție înspre scrutinul prezidențial din Austria, a cărui miză depășește granițele țării

Alegeri cruciale în Austria. Scrutinul ar putea da semnalul unei adevărate revoluții a extremei drepte în Europa. De altfel, în mai toate marile state europene, partidele de extremă dreaptă dau semne că vor câștiga detașat alegeri în fața candidaților de stânga, informează AP. În urma primului tur de scrutin din Austria, candidatul de dreapta Norbert Hofer a obţinut peste 35% din voturi, în condiţiile în care candidatul stângii a înregistrat doar 11% din sufragii.

Alegerile prezidnțiale din Austria au o semnificație care depășește granițele micii națiuni din centrul UE. Într-un scenariu care era de neconceput în urmă cu doar câțiva ani, un om de dreapta, candidat eurosceptic, este favorit la funcţia de preşedinte al Austriei.

Susţinut de Partidul Libertății anti-UE, Norbert Hofer, un parlamentar în vârstă de 47 de ani, este front-runner în sondajele date cu 24 de ore înainte de vot.

O astfel de evoluție ar fi cel mai recent semn al revoltelor politice într-o țară care, până de curând părea să fie solid în tabăra pro-europeană a Uniunii.

Crizele au măcinat însă încrederea publicului în clasa politică, iar situaţia din Austria este privită ca un barometru acum de toţi europenii. Pentru că nu doar în Austria oamenii au avut de înfruntat criza refugiaţilor, instabilitatea economică declanşată de volatilizarea euro sau lupta politică sterilă atunci când a venit vorba de planurile de extindere ale Rusiei.

Astfel, în prima rundă a votului, candidatul formațiunii de extremă dreapta Partidul Libertății, Norbert Hofer, a câștigat cu un zdrobitor 36% din sufragii, mult peste estimările de doar 25 de procente care îl puneau la egalitate cu principalii săi contracandidați.

Pentru prima dată după cel de-al doilea Război Mondial, niciunul dintre candidații principalelor partide din Austria, Partidul Social-Democrat, respectiv Partidul Popular, nu a reușit să intre în cel de-al doilea tur de scrutin. Astfel, social-democratul Rudolf Hundstorfer și reprezentantul popularilor, Andreas Khol au obținut fiecare 11% din voturi.

Rezultatele sunt privite cu îngrijorare de partidele proeuropene de pe întreg bătrânul continent, în condiţiile în care extremişti proeminenţi precum franţuzoaica Marine le Pen jubilează.