Politico: Serbia se apropie de o decizie istorică pro-europeană: Se înăspresc tonul și acuzele împotriva Rusiei

Ar trebui să îmbrățișeze Europa sau ar trebui să mențină în același timp legături fraterne cu aliatul său tradițional slav, Rusia? – se întreabă analiștii de la Politico referitor la poziția președintelui sârb Aleksandar Vučić.

„Până în prezent, nici măcar războiul brutal din Ucraina nu l-a determinat pe președintele sârb  să-și schimbe cursul”, a argumentat Dimitar Bechev, cercetător la Carnegie Europe, menționând că Belgradul este aglomerat cu ruși bogați și din clasa de mijloc, profitând de zborurile zilnice, de regimul fără vize și de regulile de rezidență fără nicio obligație.

Într-un interviu acordat în exclusivitate publicației citate, în marja recentei Conferințe de Securitate de la München, Vučić a indicat o vreme a unor posibile schimbări de poziție.

Externe - 14 dec, 08:19

Noi sancțiuni impuse Rusiei de UE. „Flota fantomă” de petroliere vechi care transport țiței, vizată

Serbia, „prinsă între ciocan și nicovală”?

Chiar înainte de a pleca din Belgrad spre München, Vučić a declarat pentru televiziunea sârbă că țara a fost prinsă între un ciocan și o nicovală. Iar când a fost întrebat dacă a sosit momentul ca Serbia să nu se aplatizeze, el a răspuns: „Veți primi o afirmație de la mine: Serbia va rămâne pe calea sa către UE. Trageți propriile concluzii. Dar cred că mă înțelegeți.” A adăugat apoi: „Vom avea niște alegeri dificile în viitor, fără îndoială. Asta e tot ce pot să spun.”

Consilierii săi indică pașii spre o decizie istorică în timp ce criticii săi susțin că încă urmărește o „strategie de a juca în mod constant occidentul și moderații sârbi împotriva Moscovei și a bazei sale interne de dreapta”, potrivit Ivanei Stradner, analist la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor.

Cu o carieră politică turbulentă de peste 30 de ani, Vučić s-a angajat în discuții despre „normalizarea” relațiilor dintre Serbia și Kosovo, a căror independență nu o recunosc nici Belgradul, nici Moscova.

Iar luni, Vučić și prim-ministrul kosovar Albin Kurti au aprobat în cele din urmă tacit un plan intermediat de UE și sprijinit de Statele Unite pentru a contribui la îmbunătățirea legăturilor pe termen lung. Deși, vorbind după prezidarea discuțiilor de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat, de asemenea, că „este nevoie de mai multă muncă”, iar cei doi lideri se vor întâlni din nou luna viitoare.

Discuțiile din Kosovo au avut loc în întâlnirea bilaterală a lui Vučić cu secretarul de stat american Antoni Blinken și la München, unul dintre punctele de sprijin fiind crearea unei asociații a municipalităților majoritar sârbe din Kosovo și disputele privind întinderea puterilor sale – notează Politico.

Președintele sârb vorbește cu mândrie despre atragerea de către Serbia a investițiilor străine

„După cum știți, anul trecut am atras 4,4 miliarde de euro, ceea ce este mult mai mult decât multe țări mijlocii din Uniunea Europeană. Iar cele mai multe dintre aceste investiții au venit de la UE”, a spus el.

Avansarea pe „calea europeană” va fi crucială din punct de vedere economic pentru Serbia iar oficialii UE au subliniat că orice progres către aderare depinde de realinierea Belgradului față de politica externă a blocului comunitar.

Sondajele de opinie după invazia Ucrainei nu promit însă o înclinație occidentală

La patru luni de la războiul Rusiei, un sondaj a constatat că 51% dintre sârbi ar respinge aderarea la UE, doar 34% declarând că vor vota pentru aderare; Vladimir Putin s-a aflat în fruntea listei liderilor favoriți.

În mod similar, un sondaj realizat în iulie 2022 de New Third Way a constatat că 66% dintre sârbi se simțeau mai aproape de Moscova decât de Occident, iar 40% doreau încetarea negocierilor de aderare cu UE.

Politico: Rusia a aplicat presiune hibridă și asupra lui Vučić

Cu două zile înainte de München, sute de naționaliști sârbi și activiști pro-ruși cu legături cu grupul paramilitar Wagner s-au adunat la Belgrad, cerând încetarea procesului de normalizare cu Kosovo.

Purtând bannere inscripționate cu sloganuri precum „Kosovo este inima Serbiei” și „Trădarea Kosovo este trădarea Rusiei!”, protestatarii au făcut amenințări cu moartea la adresa lui Vučić.

Vucic i-a acuzat pe protestatari că răspândesc sentimente antisârbe, probabil finanțați de Rusia

Liderul de extremă dreapta Damjan Knezevic – organizatorul mitingului care a susținut public Grupul Wagner (care recrutează mercenari din Serbia) a fost ulterior arestat și acuzat de instigare la violență.

„Nu am nevoie de sprijinul lui Wagner; nu am nevoie ca ei să mă aplaude sau să mă critice„, a spus președintele pentru Politico.

Mai mult, sârbii care au fost recrutați pentru a lupta în Ucraina „vor fi arestați când se vor întoarce în Serbia și [sunt] la îndemâna instituțiilor noastre. Nu recrutezi așa într-o țară prietenoasă”, a subliniat el.

Presedintele sârb a declarat în repetate randuri că Rusia ar trebui sa înceteze recrutarea de sârbi pentru operatiuni militare pe teritoriul ucrainean in cadrul Wagner, aminteste Ukrinform.

Kosovo, o rană permanent deschisă pentru sârbi

Dar, la fel ca și criticii sau susținătorii săi, Vučić este dezamăgit în ceea ce privește pierderea Kosovo și subliniază că sârbii care au trecut prin bombardamentele NATO în timpul războiului din Kosovo din 1999, pot empatiza cu ucrainenii: „Nu puteți auzi niciun cuvânt rău în Serbia despre ucraineni”, a spus el.

Conform sursei citate, el a mai precizat însă că sârbii văd un dublu standard în joc: „Încă din primul moment, am condamnat ceea ce s-a întâmplat pe 24 februarie. Și am susținut întotdeauna foarte mult integritatea teritorială a Ucrainei. Și chiar și astăzi, vă pot confirma, da, Crimeea, Donbas, Herson fac parte din Ucraina.”

Supărarea președintelui sârb și a majorității conaționalilor se referă la duplicitatea marilor puteri amintind că integritatea teritorială a Serbiei este de aceeași importanță cu cea a Ucrainei dar a fost ignorată: „Aceasta este cea mai mare problemă politică și psihologică a noastră”, a spus el.

Serbia a trimis arme în sprijinul Ucrainei

Ministrul sârb al Apărării, Milos Vucevic, a declarat că Belgradul a transferat 3.500 de rachete în Ucraina care au ajuns prin Turcia și Slovacia.

Potrivit canalelor militare ucrainene de Telegram, obuzele transferate de Serbia sunt deja la dispozitia armatei ucrainene și sunt folosite pe front existând posibilitatea ca Belgradul să fi transferat rachete îmbunătățite cu o rază de acțiune de până la 40 km